DOCUMENT / Programul de guvernare depus la Parlament de Siegfried Mureșan – Fără creșteri și impozite noi, scăderea TVA, eliminarea IMCA și a supraimpozitării part-time

Premierul desemnat, Siegfried Mureşan, a depus sâmbătă la Parlament lista Guvernului şi programul de guvernare, un document ce conține 372 de măsuri.

Audierea miniştrilor va avea loc în zilele de luni şi marţi, iar votul în Parlament se va desfășura în a doua parte a zilei de miercuri, au stabilit duminică Birourile permanente ale Parlamentului.

„Am depus în această dimineaţă la Senatul României, în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, programul de guvernare pe care îl propun şi lista completă a miniştrilor. În doar cinci zile am reuşit, am reuşit să elaborăm împreună cu colegii, cu experţii, cu specialiştii din cele trei partide care susţin acest guvern PNL, USR şi UDMR, am reuşit să depunem un program extrem de concret, detaliat, amplu, cu 372 de măsuri concrete pe care guvernul le va face pentru România şi am reuşit să depunem o listă de miniştri, miniştri capabili, responsabili, serioşi, care să implementeze programul de guvernare”, a declarat Siegfried Mureşan.
Programul de guvernare a fost validat de PNL, USR şi UDMR.

(DESCĂRCAȚI AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE)

Declarațiile făcute de premierul desemnat după înregistrarea programului de guvernare și a listei de miniștri

• „Propunem o Românie în care statul să fie în serviciul cetățeanului prin acest program de guvernare, propunem o Românie modernă, o Românie prosperă, o Românie dreaptă și o Românie sigură, o România prosperă în care oamenii să poată trăi mai bine, în care să nu se zbată de la o lună la alta doar pentru a plăti cheltuielile, o Românie dreaptă în care legea este lege și dacă știi să respecți legea nu ai alte temeri, iar cel care nu respectă legea va fi tras la răspundere rapid, conform legilor în vigoare, o Românie sigură în care să protejăm cetățenii, alături de partenerii noștri din Uniunea Europeană. Vom continua pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul României în ultimul an. Cele trei partide și-au asumat în mod responsabil guvernarea României în ultima perioadă, inclusiv sub forma unui cabinet interimar. Vom construi pe baza lucrurilor foarte bune făcute în această perioadă și ne propunem să intrăm într-o nouă etapă, de creștere economică și de dezvoltare”.

• Va fi redus numărul de parlamentari, conform rezultatelor ultimului recensământ, va fi limitat numărul de secretari de stat la fiecare minister, va fi interzis cumulul pensiei cu salariul la stat, vor fi reformate și modernizate companiile de stat, ANAF și va fi creat un ghișeu unic pentru cetățean pentru toate serviciile ce țin de evidența populației, pașapoarte, permise, înmatriculări.

• Guvernul pe care îl propunem va avea doar trei vicepremieri, mai puțin decât guvernele anterioare și fiecare vicepremier va avea un portofoliu.

• Nu va crește TVA și, de îndată ce se va putea, va fi o revenire a acestei taxe la 19%.

• „Vom menține cota unică (de impozitare, n.red.) în vigoare, vom investi viitorul copiilor și al familiilor, lansăm pentru prima dată un program numit contul viitorului, în primul an de viață părinții vor putea deschide un cont de economii și de investiții pe numele copilului pentru a-i crea un capital de start în viață pentru educație pentru formare”.

• Guvernul își mai propune axarea pe absorbția tuturor fondurilor europene, accelerarea construcției autostrăzilor, iar în justiție să pună capăt delegărilor și promovărilor discreționare și să se garanteze completuri stabile și o repartizare aleatorie a dosarelor.

• „Pentru o Românie sigură, alături de partenerii noștri din NATO și din Uniunea Europeană, vom continua să investim într-o apărare antiaeriană eficientă, antirachetă, antidrone. (…) Pentru a ne permite să investim în securitate și apărare avem nevoie de o economie puternică, de bugete echilibrate și, tocmai de aceea, stimularea sectorului privat, gestionarea cu responsabilitate a banului public, reducerea risipei sunt atât de importante”.

Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030

Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, printr-o serie de măsuri, printre care:

• Printre alte obiective în domeniul industriei de apărare se numără: monitorizarea îndeplinirii gradului de localizare din Programul SAFE; adaptarea legislației, a guvernanței corporative și a indicatorilor de performanță la specificul industriei de apărare; atragerea fondurilor europene și facilitarea transferului de tehnologie de la marii producători globali.

• Integrarea activă în lanțurile de aprovizionare europene, NATO, precum și sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, modernizarea capacităților de producție din domeniul dual (civil și militar), separarea clară a responsabilităților statutului privind reglementarea, autorizarea, offset-ul, participațiile de stat, investițiile și finanțarea.

Principalele măsuri din program

Programul de Guvernare conține 28 de capitole și 372 de măsuri care vizează reforma administrației centrale și locale, companiile de stat, stimularea economiei și a muncii, ajutoare de stat, energie, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, finanțe publice echilibrate, legea salarizării unice, analiza și prioritizarea proiectelor de investiții, sănătatea, finalizarea reformei pensiilor speciale, justiție și stat de drept, reziliență democratică și coeziune socială, digitalizarea și inteligența artificială, România pro-europeană și transatlantică, educația și cercetarea, agricultura, transporturile și infrastructura, dezvoltarea, lucrările publice și administrația, fondurile europene, mediu, ape și păduri, muncă, locuire și protecție socială, cultură, afaceri interne și siguranță publică, apărare, culte și minorități naționale, diaspora și românii de pretutindeni și reforma și controlul democratic al serviciilor de informații. 

TVA se va reduce de la 21% la 19% imediat ce România își va permite

Rectificarea bugetară va fi realizată în 30 de zile de la investirea Guvernului, fără creșterea deficitului peste ținta de 6,2% din PIB în termeni cash, iar bugetul pentru anul următor va fi publicat până la 30 noiembrie.

• TVA se va reduce de la 21% la 19% imediat ce România își va permite.

• De asemenea, cota unică se menține și va fi eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare.

• Nu vor fi impozite noi.

• Deficitul scade pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană, fără impozite noi: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile.

• De la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul. Suma se va stabili anual în legea bugetului, pe baza execuției, și se publică împreună cu destinația fiecărei economii.

• Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal.

• Reformarea ajutoarelor sociale, printr-o condiționare a beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau formare.

• De la 1 ianuarie 2027, se prevede eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial pentru părinții cu mai mulți copii și pentru personalul din sănătate și educație.

• Reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce înseamnă o reducere de 13%, până la 405, în loc de 465.

• Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide (pensiile speciale).

• Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat.

• Extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează, precum și finanțarea programelor de formare profesională pentru companii în funcție de rezultatul efectiv: angajare și menținere în muncă.

• Continuarea subvenția NEET, program european finanțat până în 2029, prin care angajatorii primesc 2.250 lei/lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr încadrat, cu vârsta între 16 și 30 de ani, înregistrat ca șomer la ANOFM, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni.

Listarea pe bursă a unor pachete de la Aeroportul Otopeni și Portul Constanța

Transporturile ies din logica stocului și a subvenției: companiile statului primesc un mandat mai clar, concentrat pe livrare, piața de călători se deschide pentru cine îndeplinește condițiile, investițiile se termină în ordinea începerii și se plătesc la timp, iar rețelele – rutieră, feroviară, fluvială – devin sigure, moderne și conectate la coridoarele europene, precizează programul.

• TAROM: statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani; niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat; privatizare competitivă, cu termen; legăturile aeriene esențiale se asigură prin contract de serviciu public, deschis oricărui operator.

• Listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța și oprirea răscumpărării pachetelor minoritare. Totodată, noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se vor concesiona competitiv.

• Pe calea ferată de călători, din 2028 contractele vor fi atribuite competitiv, pe loturi, pe calendarul stabilit prin lege, fără prelungiri prin atribuire directă. Trenurile noi, proprietatea statului, urmează operatorul câștigător iar pe rutele rentabile compensația se retrage, dreptul de operare se licitează iar operatorul plătește statului.

• Metroul: din următorul contract de serviciu public, compensația se alocă pe baza costurilor unui operator eficient, comparat public, ca sumă fixă multianuală, cunoscută dinainte. Împreună cu Capitala și cu Ilfovul, o autoritate metropolitană contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun. Liniile și trenurile noi se comandă capabile de operare automată, se mai precizează în document.

Companiile cu pierderi 3 ani consecutivi, fără contract de serviciu public, ar putea ieși din portofoliul statului

• Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, se poate declanșa ieșirea din portofoliul statului.

• În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică, respectiv; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată.

• Listările prin oferte publice la Bursa de Valori București vor începe în anul 2027, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private.

• Banii din listări și privatizări merg direct în investiții în cazul majorărilor de capital ale companiilor sau în conturi de economii și investiții cu facilități fiscale ale copiilor din România și în acordarea de facilități suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii și investiții pentru români sau pensii ocupaționale. Banul public are preț: nicio capitalizare, garanție sau conversie de creanțe fără plan de viabilitate, termen și responsabil nominal; între companiile statului se aplică regula creditorului privat, iar restanța tolerată se raportează ca subvenție.

• Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate prevede evaluare anuală pentru consiliul de administrație sau de supraveghere și pentru conducerea executivă. Contractele vor avea indicatori de performanță financiari și nefinanciari, adecvați domeniului și aliniați cu media sectorului, publicați într-un tablou de bord deschis; indemnizații și salarizare limitate în raport cu responsabilitățile și indicatorii; demiterea pentru neîndeplinirea indicatorilor. 

• Nu se vor mai acorda al 13-lea și al 14-lea salariu, precum și bonusurile nejustificate sau decontările nejustificate de vacanțe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri, de la primul exercițiu bugetar complet, după audit juridic al contractelor colective în vigoare. Economiile se raportează public.

• Restructurarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este o altă măsură inclusă în Programul de Guvernare.

• Rezultatele activității companiilor de stat, care se vor publica cel puțin o dată pe an, pe site-ul propriu și centralizat la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și vor conține detalii, precum: decizii adoptate în termen, ieșiri finalizate, consilii selectate legal, rezultatul companiilor înainte și după subvenții.

Sănătate: Banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța

Banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate – sunt principii ale programului de guvernare în domeniul sănătății, depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan, program care precizează că finanțarea spitalelor se va face pe serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit:

• Tarifele trebuie să reflecte costul real și complexitatea cazurilor și să includă sumele plătite separat pentru influențe salariale.

• CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă. Casele de asigurări își consolidează capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control, inclusiv la nivel regional. FNUASS rămâne fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază.

• Asigurările suplimentare și complementare, voluntare și opționale, acoperă doar servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferul obligațiilor sistemului public.

• Politica medicamentului: va trece de la administrarea prețurilor și a listelor la achiziție strategică și competiție, vor fi folosite mai mult medicamentele generice și biosimilare și se vor respecta ghidurile de tratament, iar achizițiile centralizate se vor folosi acolo unde produc economii. CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic.

• Capacitatea spitalicească se va adapta nevoilor reale, iar paturile cu grad redus de ocupare se vor reconverti pe baza unei analize publice, în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru pacienți cronici și paliație.

• Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate. În paralel se dezvoltă serviciile în ambulatoriu și la domiciliu și terapia durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabil.

• Va fi construit un ecosistem digital integrat și interoperabil, cu punct unic digital de acces pentru pacient și registre naționale de boli, care să reducă raportările redundante și să ofere instituțiilor din sănătate instrumente moderne de analiză, planificare și control.

• Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile.

• Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare. Vor fi extinse diagnosticul molecular și testarea genetică, accesul la PET-CT, radioterapie, terapii țintite, terapii inovatoare și terapii cu radionuclizi, precum și dezvoltarea centrelor de asistență oncologică integrată și a centrelor dedicate bolilor rare. Finanțarea va urmări pacientul pe întregul traseu medical.

• Înființarea de consorții spitalicești acestea va permite utilizarea în comun a resurselor umane, infrastructurii și capacităților medicale, precum și realizarea de achiziții comune, iar activitatea profesioniștilor din sănătate va fi organizată într-un cadru coerent, predictibil și flexibil, cu delimitarea clară a programului din sistemul public și a activităților suplimentare desfășurate în afara acestuia.

• Va fi consolidat și controlul concediilor medicale va fi consolidat, iar pacientul va avea acces la serviciile decontate în numele său.

• Sănătate mintală devine o componentă prioritară a prevenției și îngrijirii integrate, prin extinderea educației pentru sănătate mintală, a diagnosticului precoce, a tratamentului și a serviciilor psihologice.

Consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii

• Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control.

• Reorganizarea administrației fiscale și trecerea la controale bazate pe analiza de risc.

• Marii contribuabili și operațiunile complexe: echipe specializate pentru prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, controale orientate spre indicatorii de diminuare artificială a bazei impozabile, acorduri de preț în avans eficientizate și expertiză pentru modelele de afaceri digitale.

• Dezvoltarea programelor de pregătire și specializare a personalului în domenii fiscale complexe, precum prețurile de transfer, tranzacțiile intra-grup și transfrontaliere, diminuarea artificială a bazei impozabile, acordurile de preț în avans și noile modele de afaceri digitale.

• Introducerea de indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare de tip bonus-malus, până la 31 decembrie 2026, pentru conducerea ANAF și structurile operative. Mecanismul bonus-malus, aplicabil din 2027, conform angajamentelor din PNRR, va implica faptul că bonusurile se vor încasa doar în contextul depășirii planului de încasări, iar penalitățile se vor aplica în raport cu indicatorii de performanță aprobați specifici fiecărei structuri.

• Până la 30 iunie 2027 ar urma să fie operațională o platformă integrată care să coreleze datele din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale. Controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate pe baza profilului de risc al contribuabililor, după verificări documentare la distanță.

• Concentrarea resurselor asupra evaziunii cu impact bugetar mare, în special fraudele de TVA și rambursările cu indicatori de risc, subdeclararea sectorială și transferul artificial al profitului.

• Pentru IMM-uri sunt prevăzute reducerea obligațiilor repetitive prin reutilizarea datelor deținute de ANAF, notificarea și remedierea voluntară a abaterilor formale fără prejudiciu și fără indicii de fraudă, precum și ghiduri digitale interactive și informare dedicată firmelor nou-înființate.

România pro-europeană și transatlantică – Atragerea de investitori americani strategici și aderarea la OCDE până la finalul anului

• Printre țintele vizate se numără un acord politic pe Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 până la finalul lui 2026, pentru ca implementarea să înceapă la 1 ianuarie 2028. În acest sens, este subliniată menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură, resurse proprii consistente pentru bugetul Uniunii, acces la instrumentele de competitivitate (CEF, mobilitate militară, apărare, Orizont Europa) și fonduri garantate pentru extindere.

• Este susținută stoparea procesului de dezindustrializare prin definirea sectoarelor strategice (auto, chimie, metalurgie, energie, inclusiv nucleară, farmacie și tech), corectarea barierelor din Piața Unică la nivel național și folosirea flexibilităților europene pentru ajutor de stat și prețuri la energie, deblocate prin corectarea rapidă a deficitului.

• Consolidarea Flancului estic prin Eastern Flank Watch, prin hub-ul european de securitate maritimă la Marea Neagră (avansarea de la concept finalizat la operaționalizare în Constanța în 2027 și includerea în exercițiul bugetar european).

• Este susținută mobilitatea militară cu infrastructură de transport, energie și date, în coordonare cu Ucraina și Republica Moldova.

• De asemenea, sunt susținute dialogul principial cu Turcia în cadrul european, sprijinul ferm pentru Ucraina și Parteneriatul strategic cu Statele Unite construit pe investiții în tehnologie, energie, apărare.

• Programul de guvernare arată că România devine platformă energetică regională în parteneriat cu SUA, prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea de investiții în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare.

• Dezvoltarea producției de apărare împreună cu industria americană și europeană, cu programul de înzestrare SAFE (16,68 miliarde de euro) ca exemplu de achiziție care aduce producție, lanțuri de furnizori și locuri de muncă în România, la care se adaugă participarea la EDIP, PESCO și proiectele colaborative europene.

• Proiecte comune cu UE și Statele Unite în energie, minerale și materii prime critice, anume explorare, exploatare și prelucrare în România, ca parte a securității economice europene și transatlantice.

• Atragerea de investitori americani strategici și de mari fonduri de investiții în companiile publice care se listează sau se deschid capitalului privat, cum ar fi Portul Constanța, Aeroportul Otopeni, TAROM, companiile din minerit, cu păstrarea controlului statului acolo unde este strategic.

• Este susținută integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (semiconductori, centre de date, AI Gigafactory), cu energia stabilă și ieftină ca avantaj competitiv oferit investitorilor.

• Este susținută aderarea la OCDE în 2026, cât mai repede posibil și o prezență românească consolidată în instituțiile europene și readucerea României în programul Visa Waiver ca prioritate strategică în relația cu SUA.

Energie – proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, doar în condiții de viabilitate economică demonstrată

• Finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, precum și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița – Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență.

• Prioritizarea racordării proiectelor mature și introducerea termenelor de decădere și a garanțiilor financiare pentru avizele tehnice de racordare, finalizarea proiectelor în distribuție și de contorizare inteligentă din fondurile deja alocate, alături de interconectări noi și creșterea capacității de schimb transfrontalier.

• Retehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, respectiv continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni numai în condiții de viabilitate economică demonstrată și explorarea altor tehnologii de reactoare modulare.

• Consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde, dar și lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore în Marea Neagră.

• Modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe din fondurile europene disponibile și, totodată, constituirea transparentă a stocului de iarnă și reforma legislației stocurilor de urgență.

• Eficientizarea terminalului petrolier Constanța și a transportului feroviar de produse petroliere, ca infrastructură strategică.

• Tarife de rețea care stimulează flexibilitatea și nu împovărează primii utilizatori ai electrificării, iar sprijinul oferit consumatorilor va fi țintit pe venit, aplicat direct pe factură și extins la gaze naturale.

• Crearea unui cadru simplu și stabil și generalizarea contorizării inteligente, ca o condiție pentru tarife diferențiate, la măsuri pentru prosumatori și comunitățiile de energie.

• Registru unic al programelor energetice publice, indiferent de minister, și un Comitet interministerial aflat în subordinea premierului pentru avizarea schemelor noi și raportarea trimestrială a angajamentelor.

• Retragerea capacităților pe cărbune corelată cu intrarea în funcțiune a înlocuitorilor, pe un calendar agreat cu Comisia Europeană, precum și restructurarea Complexului Energetic Oltenia.

• O piață de energie cu instrumente pe termen lung: piață la termen lichidă, cu contrapartidă centrală, contracte pe termen lung pentru industrie și fără plafonări generalizate de preț.

Eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin

• Corelarea activității ARICE și a birourilor externe cu o strategie națională de comerț exterior, cu sectoare și piețe prioritare pentru export și investiții.

• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) fundamentează prioritățile sectoriale împreună cu mediul de afaceri și propune, în cooperare cu ARICE și MAE, planuri anuale, adaptarea rețelei externe și evaluarea periodică a rezultatelor.

• Pentru acces simplificat al firmelor românești la piețe externe, se are în vedere digitalizarea sprijinului pentru exportatori și facilitarea accesului IMM-urilor la târguri, misiuni economice și parteneri comerciali.

• MEDAT contribuie, împreună cu ARICE, la simplificarea procedurilor, înscrierea online, publicarea criteriilor de selecție și organizarea unui calendar de promovare externă adaptat nevoilor companiilor. Instrumentul național de identificare a partenerilor conectează exportatorii cu oportunități comerciale concrete.

• MEDAT va întocmi prioritățile sectoriale și, împreună cu ARICE și MAE, promovează oportunitățile către investitori străini, facilitează parteneriatele cu firme românești și identifică opțiuni de finanțare în colaborare cu BEI, BERD și alte instituții.

(Citește și: Lista miniștrilor din Cabinetul Siegfried Mureșan – luni vor fi audiați în comisii)

(Citește și: PSD a desemnat echipa ce va discuta cu Siegfried Mureșan programul de guvernare. Sorin Grindeanu spune că liberalul va pica votul în Parlament și va urma o nouă desemnare)

****

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?