Impactul măsurilor fiscale din 2025 asupra veniturilor Sănătății – eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei ar duce la pierderea a 5,5 mld. lei anual – studiu ASE –

Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor au depăşit pentru prima dată, în 2025, pragul de 1.300 de euro, ajungând la 1.319 euro, însă România continuă să se plaseze pe ultimele locuri din UE la finanţarea sistemului, cu mult sub media europeană de 10% din PIB, conform studiului „Transparenţa banilor din sistemul medical românesc”, lansat de ASE Bucureşti.

Analiza, realizată de o echipă de cercetători coordonată de conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, arată transformări structurale majore în ultimii ani, dar şi perpetuarea unor dezechilibre severe și care pun în pericol sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului.

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă pilonul principal de finanțare a sistemului de sănătate din România, asigurând acoperirea majorității cheltuielilor curente pentru servicii medicale.

Veniturile FNUASS din CASS au înregistrat o creștere constantă – după un avans record de 36% în 2024, față de 2023, dinamica s-a menținut ridicată și în 2025, când veniturile au crescut cu aproximativ 14% față de 2024.

Fondul se bazează covârșitor pe contribuțiile salariaților, care generează aproximativ 60 miliarde RON, reprezentând 92,3% din totalul veniturilor.

Veniturile s-au majorat crescut de la 38,9 în 2019 la 77,9 miliarde lei în 2025, peste 92% din CASS provenind numai de la salariaţi, ceea ce produce un „dezechilibru structural”, în contextul în care finanţarea „este susţinută, în principal, de o singură categorie de contribuabili.

„Veniturile din activităţi independente au ajuns la 3,2 mld lei, de la circa 0,9 mld lei în 2022, dar rămân marginale în ansamblu”, menţionează studiul.

În ceea ce privește cheltuielile, structura arată, ca și în anii anteriori, că marea majoritate a alocărilor merge spre spitale și medicamente.

Continuă cea mai gravă anomalie – salariile din spitale depășesc valoarea serviciilor oferite de aceste unități

„Este un sistem orientat către tratarea bolii. Serviciile spitaliceşti şi produsele farmaceutice concentrează împreună circa 70% din toate resursele financiare alocate sănătăţii, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă doar un sfert. Consolidarea ambulatoriului, a asistenţei comunitare şi a prevenţiei rămâne principala direcţie de eficientizare a sistemului”, atrag atenţia experţii care au realizat studiul.

„Mecanismul influențelor salariale trebuie eliminat și înlocuit prin recalcularea tarifelor decontate (ex: DRG, cronici, spitalizare de zi) astfel încât acestea să includă costul real al serviciilor, inclusiv componenta salarială, cu o tranziție de 3-4 ani, conform metodologiei fundamentate în raportul Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate (2025)”, precizează Raportul.

Concluziile din raport privind presiunea salariilor în spitale:

• „Cea mai gravă disfuncție identificată o reprezintă în continuare influențele salariale. Transferurile din FNUASS către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale (diferența față de nivelul din 2016) au explodat la 16,9 miliarde lei în 2025, sumă comparabilă cu întregul buget al serviciilor spitalicești decontate”.

• Mecanismul este profund defect, întrucât FNUASS ajunge să finanțeze salarii, nu servicii medicale. Orice angajare, promovare sau creștere de vechime în spitalele publice se transformă automat în presiune suplimentară asupra fondului, fără nicio legătură cu volumul sau calitatea serviciilor, generând o rigiditate bugetară mare şi stimulente inversate în spitalele publice.

• În multe spitale publice, influențele depășesc 50% din veniturile de la CNAS și distorsionează competiția cu furnizorii privați, care nu beneficiază de acest mecanism.

• „Orice majorare salarială, angajare sau avansare se traduce direct în cheltuială suplimentară din FNUASS. Spitalele private nu beneficiază de acest mecanism, deşi prestează aceleaşi servicii, ceea ce distorsionează competiţia. O parte importantă din finanţare este asigurată independent de activitatea medicală realizată, ceea ce reduce presiunea pentru eficienţă. CNAS finanţează costuri salariale istorice, iar fondul devine dificil de controlat, creându-se astfel o rigiditate bugetară. (…). Influenţele salariale trebuie integrate în tarifele serviciilor medicale, concomitent cu recalcularea tarifelor pe baza costurilor reale”.

Efectul advers al reformei – numărul neasiguraților a crescut cu 20% (peste o jumătate de milion)

Experţii aceluiaşi studiu mai atenţionează că lărgirea bazei de taxare a avut ca efect secundar creşterea cu 511.000, după aplicarea Legii nr. 141/2025, a numărului persoanelor neasigurate, ajungând la un total de 2,92 milioane de persoane.

„Măsurile de reechilibrare au avut ca efect creșterea ponderii contributorilor, dar și o reducere a gradului de acoperire a populației, prin creșterea numărului de neasigurați”.

Coasiguraţii, personalul monahal şi o parte dintre pacienţii din programele naţionale au pierdut automat calitatea de asigurat, cu excepţia bolnavilor oncologici, însă nu acestea sunt categoriile vulnerabile.

Doar 4,6% dintre foștii coasigurați (30.110 din circa 654 mii) au optat pentru plată, iar în total 327.351 persoane plătesc voluntar CASS (+120 mii față de 2024), ceea ce arată o adeziune modestă la asigurarea voluntară în sistemul de asigurări sociale de sănătate (2.430 lei/an).

„Neasiguraţii sunt în general persoane active care lucrează fără forme legale sau folosesc structuri juridice pentru a evita contribuţia. Pachetul minimal pentru neasiguraţi a costat doar 4,2 milioane lei în 2025. În practică, aceste persoane ajung la urgenţă şi plătesc din buzunar, alimentând nivelul ridicat al plăţilor directe”, avertizează autorii.

Soluții propuse pentru reducerea cheltuielilor cu neasigurații:

• asigurarea obligatorie universală, după modelul Germaniei, Franţei sau Olandei, un CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate care nu se încadrează în categoriile exceptate

• reconsiderarea eliminării coasiguraţilor (sisteme comparabile, precum cel german, menţin coasigurarea familială)

• transferul responsabilităţii de plată către instituţia care generează costul, de exemplu, Ministerul Justiţiei pentru persoanele private de libertate.

Partea bună a măsurilor din ultimii 3 ani

Măsurile adoptate în ultimii trei ani „au fost corecte şi au produs efecte favorabile”, precizează autorii – eliminarea facilităților pentru construcții și agricultură, reținerea la sursă a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru beneficiari de prestații sociale și contribuția pensionarilor au extins baza de contribuție.

Ultima măsură, reținerea a CASS de 10% din pensiile brute care depășesc plafonul de 3.000 de lei, se aplică doar între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2027. Autorii analizei avertizează că prin eliminarea „FNUASS va pierde pierde 5,5 miliarde lei pe an, risc considerat major în contextul anului electoral 2028”.

Astfel:

• Ponderea contributorilor a depășit pentru prima dată jumătate din populație, adică 9,66 milioane persoane (50,75%), față de doar 30,4% în 2022, iar 2,86 milioane de persoane anterior exceptate au fost integrate prin reținere la sursă.

• În numai cinci luni de aplicare, Legea 141/2025 a generat venituri suplimentare de peste 2,16 miliarde lei, din care 1,84 miliarde de la pensionari.

• CASS finanţează în premieră peste jumătate din sistem fără majorarea cotei de 10%, ci doar prin lărgirea bazei de contribuţie şi creşterea salariilor

• Dependenţa de bugetul de stat s-a redus. Subvențiile au scăzut de la 8,94 miliarde lei în 2023 la 6,40 miliarde lei în 2025 (−28,4%), iar proiectul de buget pentru 2026 prevede subvenții de echilibrare zero.

• Povara directă asupra pacienţilor scade relativ, pentru că finanţarea publică a crescut mai repede.

• Se conturează o inversare a piramidei serviciilor (ambulatoriul creşte cu 11,3%, spitalele cu doar 8,7%.

Observație esențială a autorilor: „Echilibrarea trebuie însă citită cu prudență pentru că ea se sprijină parțial pe înghețarea unor categorii de cheltuieli, nu exclusiv pe venituri structurale noi.”

Reforma este „incompletă”, însă:

• Rămân 23 de categorii exceptate de la plata CASS, adică 6,46 milioane de persoane, iar plafonul pe pensii lasă neîncasate circa 13 miliarde lei pe an.

• „Există pericolul real ca, în 2028, să li se adauge pensionarii care contribuie în prezent”, avertizează experţii.

Consolidarea veniturilor se face „prin lărgirea bazei, nu prin majorarea cotei”, spun experții. „Când statul decide să scutească o categorie socială de la plata CASS, contribuţia aferentă ar trebui achitată din alte surse publice. Transferurile către FNUASS ar deveni explicite şi predictibile, iar subvenţiile generale de echilibrare nu ar mai fi necesare”, este propunerea centrală a experţilor.

Aceştia recomandă continuarea extinderii bazei de contribuabili:

• pragul de 3.000 lei aplicabil pensionarilor ar trebui menţinut după 2027 şi reevaluat periodic, în funcţie de evoluţia pensiei medii şi de capacitatea financiară a sistemului;

• separarea politicii sociale de finanţarea asigurărilor: costul exceptărilor, cu excepţia copiilor, ar trebui acoperit prin transferuri dedicate de la bugetul de stat, nu prin diminuarea resurselor fondului;

• rezolvarea problemei persoanelor neasigurate: asigurare obligatorie universală, după modelul Germaniei, Franţei sau Olandei, inclusiv un CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate;

• dezvoltarea mecanismelor de finanţare voluntară: presupune delimitarea mai clară a pachetului de bază, eliminarea diferenţelor de finanţare dintre spitalele publice şi cele private şi facilităţi fiscale adresate direct persoanelor fizice, pentru dezvoltarea segmentului de retail;

• creşterea implicării autorităţilor locale: responsabilitatea principală rămâne investiţiile, dar implicarea în susţinerea cheltuielilor curente este necesară, în special în perioadele cu costuri mari la utilităţi şi întreţinere.

Inechitate profundă între pensionari și salariați, la plata CASS

Menţinerea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei la pensii lasă neîncasate la FNUASS circa 12,97 miliarde de lei pe an, au calculat experții.

Situația generează o „inechitate între salariaţi şi pensionari”: la un venit brut de 4.050 lei (salariul minim), un salariat plăteşte CASS de circa 375 lei pe lună, iar un pensionar numai 105 lei, întrucât contribuţia se aplică doar sumei care depăşeşte plafonul.

Record al asigurărilor private – în premieră, au trecut de 1 mld. lei

Asigurările private trec, în premieră, de 1 miliard lei prime, însă rămân sub 0,5% din sistem, menționează autorii.

De asemenea, studiul relevă că jumătate din plăţile directe merg pe medicamente, o treime pe ambulatoriu.

Experţii mai arată că aproape trei din zece lei vin din surse private, iar 57,5% din bani ajung la furnizori privaţi, iar 70% din toate resurse merg către spitale şi medicamente, în timp ce ambulatoriul primeşte un sfert.

„Este un sistem orientat către tratarea bolii. Serviciile spitaliceşti şi produsele farmaceutice concentrează împreună circa 70% din toate resursele financiare alocate sănătăţii, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă doar un sfert. Consolidarea ambulatoriului, a asistenţei comunitare şi a prevenţiei rămâne principala direcţie de eficientizare a sistemului”, atrag atenţia experţii care au realizat studiul.

Furnizorii privați de servicii de sănătate au absorbit aproape 50% din cheltuielile Fondului Unic

• Studiul menţionează că furnizorii privaţi au încasat, în anul 2025, 48,50% din cheltuielile FNUASS (37,77 mld. lei) şi 57,52% din cheltuiala curentă totală cu sănătatea la nivel naţional.

• Sectorul privat controlează procente masive din decontările publice: 100% la Medicamente eliberate în farmacii şi Medicina de familie; 99,6% la Îngrijiri medicale la domiciliu; 88,9% la Ambulatoriul paraclinic; 73,6% din decontările pentru Programele naţionale (traseul pacientului oncologic cumulând singur 12,07 miliarde lei).

• Privatul deţine doar 6,1% din spitalizarea continuă. Sectorul privat lipseşte complet din judeţele cele mai sărace, precum Covasna, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman, dezvoltându-se doar în judeţele cu infrastructură universitară sau economică puternică (Bucureşti, Constanţa, Braşov, Cluj).

Plățile directe ale populației – 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea

• Plăţile directe ale populaţiei (out-of-pocket) au însumat 33,64 miliarde de lei, reprezentând 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea în 2025.

• Deşi suma totală a crescut cu 13,4%, ponderea procentuală a scăzut faţă de nivelul de 29,9% din 2023, întrucât finanţarea publică pentru medicamente a crescut într-un ritm mai rapid, limitând transferul total al costurilor către pacienţi.

Împărțirea banii achitaţi direct de pacienţi:

• 49,8% (16,74 miliarde lei) pe Produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive
• 37,4% (12,58 miliarde lei) pe Servicii medicale în ambulatoriu (inclusiv stomatologie).
• Jumătate din plăţile directe merg pe medicamente, o treime pe ambulatoriu.

„Acestea sunt exact zonele în care decontarea publică acoperă cel mai puţin, obligând românii să plătească aproape exclusiv din buzunar, în condiţiile în care preplata voluntară (asigurări şi abonamente) rămâne marginală”, se arată în analiză.

Experţii mai arată că aproape trei din zece lei vin din surse private, iar 57,5% din bani ajung la furnizori privaţi, iar 70% din toate resursele merg către spitale şi medicamente, în timp ce ambulatoriul primeşte un sfert.

(Citește și: Premieră în situația financiară a Sănătății: în 2025, ponderea cheltuielilor cu salariile în spitale o depășește pe cea cu serviciile medicale)

****