Oferta UE pentru țările candidate: Comisar propriu și acces la piața unică înainte de aderare. Șefa Comisiei, aflată în turneu în Balcanii de Vest, va prezenta pe 6 octombrie o nouă strategie de extindere

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care efectuează în această săptămână un turneu în Balcanii de Vest, va anunța pe 6 octombrie o nouă strategie de extindere care ar căuta să ofere țărilor cu stat de candidat la aderare acces la piața unică a UE și posibilitatea de a trimite comisari la Bruxelles înainte de aderarea oficială, potrivit Politico și Rapporteur.

Ursula von der Leyen și-a început miercuri, la Tirana, turneul în Balcanii de Vest, în condițiile în care Comisia pregătește o ofertă amplă pentru apropierea statelor care aspiră la aderare de blocul comunitar înainte ca acestea să devină membre cu drepturi depline, conform publicațiilor citate.

Țările candidate ar putea avea un comisar înainte de aderarea la UE

Potrivit noilor planuri ale Comisiei, țări precum Muntenegru, Albania sau Republica Moldova ar putea trimite un comisar la Bruxelles înainte de a adera oficial la UE.

Oficialii europeni de rang înalt iau în calcul creșterea gradului de implicare pe care noii membri îl vor avea în etapa finală a parcursului lor către aderarea la blocul comunitar, potrivit unor proiecte de documente consultate de Rapporteur. Ideea ar oferi țărilor candidate o implicare mai mare după semnarea tratatului de aderare, dar înainte ca toate cele 27 de state membre ale UE să finalizeze ratificarea la nivel național — un proces care ar putea dura ani.

„Acum, odată cu schimbarea climatului politic în Europa, este cât se poate de rezonabil să ne așteptăm ca această perioadă să fie mai lungă. Ideea este ca această perioadă, care în rundele anterioare de extindere a fost destul de limitată, să fie prelungită”, a declarat Steven Blockmans, director adjunct al Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn.

Documentele sugerează că noul comisar ar putea deja să intervină în reuniunile Colegiului comisarilor și să contribuie la elaborarea legislației UE, un drept care până acum a fost rezervat exclusiv oficialilor proveniți din statele membre.

„Comisia consideră că este oportun să analizeze dacă un stat în curs de aderare ar putea desemna, de asemenea, un comisar în această perioadă. Un astfel de comisar ar putea participa la activitatea Colegiului în chestiuni relevante, cu păstrarea deplină a autonomiei, colegialității și responsabilității colective a Colegiului”, se arată într-un document intern al Comisiei.

Numirea unui comisar într-un post la Berlaymont înainte ca țara sa să adere oficial la UE ar reprezenta o premieră istorică, notează publicața Rapporteur, fosta Euractiv.

Comisia analizează, de asemenea, posibilitatea de a acorda țărilor candidate un anumit grad de implicare instituțională într-o etapă și mai timpurie, după încheierea oficială a negocierilor de aderare. În această etapă, țările ar putea trimite observatori – eventual chiar liderii lor naționali – la cel mai înalt organism politic de decizie al UE, Consiliul European.

La fel ca în rundele anterioare de extindere, după ce o țară candidată își semnează tratatul de aderare, aceasta ar urma să trimită și observatori în Parlamentul European.

Accelerarea „integrării graduale”. UE va oferi țărilor candidate acces la piața unică

Totodată, Comisia urmează să ofere țărilor candidate o integrare progresiv mai profundă în piața unică, pe măsură ce acestea pun în aplicare reformele interne necesare aderării. Condiția este ca acestea să accepte să se alinieze blocului comunitar în raport cu statele ostile și rivalii industriali.

Țările candidate ar urma să fie incluse treptat într-o serie de programe și mecanisme ale UE, printre care Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), programul de cercetare Horizon, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, serviciile publice digitale, inițiativele de securitate cibernetică și proiectele importante de interes european comun (IPCEI) – proiecte sprijinite de UE menite să susțină investiții strategice majore în domenii precum tehnologia și energia. Totodată, inclusiv comerțul ar putea să devină unul fără fricțiuni tarifare.

„Securitatea și apărarea ar trebui să se numere printre primele priorități ale unei integrări graduale mai profunde”, se arată într-un document al Comisiei.

Beneficiile economice vor fi condiționate și vor putea fi retrase dacă statele care nu sunt membre ale UE înregistrează regrese democratice sau împărtășesc tehnologii sensibile cu guverne ostile, potrivit planului.

„Piața unică este prima prioritate pentru convergența economică”, se arată într-o analiză a beneficiilor de „pre-aderare” care urmează să fie oferite țărilor candidate.

„O integrare mai timpurie ar crea oportunități pentru companiile din Uniune, ar consolida lanțurile valorice europene și ar reduce dependențele strategice. Comisia va identifica domeniile în care alinierea legislativă verificată și capacitatea de aplicare a normelor permit o participare mai profundă la cercetare, inovare și cooperare industrială, precum și un acces mai larg la piață. Prioritate ar trebui acordată oportunităților care contribuie la pregătirile pentru aderare și răspund nevoilor economice și strategice comune”, se arată în documentul Comisiei.

Reformă radicală a abordării UE față de țările din vecinătate

Analiza, coordonată de Alexandre Adam, unul dintre principalii consilieri ai Ursulei von der Leyen și fost colaborator al președintelui francez Emmanuel Macron, ar reforma radical abordarea UE față de țările din vecinătatea sa. În prezent, aproape toate beneficiile economice ale unei cooperări mai strânse sunt rezervate statelor membre, iar din 2013, când a aderat Croația, niciun stat nou nu s-a mai alăturat Uniunii.

Ca parte a pachetului de măsuri al lui Adam, Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru vor primi „foi de parcurs” menite să accelereze procesul de aderare în următorii ani.

Pentru alte țări, precum Macedonia de Nord, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Turcia, procesul s-a prelungit, iar temerile că acestea s-ar putea dezangaja sau apropia de Rusia ori China sunt în creștere.

Conform planului Comisiei, beneficiile economice oferite țărilor candidate vor depinde de sprijinul acestora pentru obiectivele de politică externă ale UE, iar accesul la piața unică va fi condiționat de faptul ca acestea să nu transfere tehnologii-cheie către state ostile și rivali comerciali.

„Pe măsură ce integrarea industrială și integrarea pe piață se aprofundeză, participarea în sectoare sensibile trebuie să fie însoțită de cooperare în ceea ce privește verificarea investițiilor, controlul exporturilor, punerea în aplicare a sancțiunilor și protecția tehnologiilor sensibile. Evaluarea accesului ar trebui să țină cont de alinierea strategică, de dependențele critice și de capacitatea de gestionare a riscurilor pentru infrastructură și lanțurile de aprovizionare. În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, amploarea participării ar trebui ajustată în cadrul instrumentului aplicabil”, se arată în documentul de analiză.

Printre domeniile luate în calcul pentru o cooperare mai strânsă se numără semiconductorii, tehnologiile cuantice, biotehnologia, inteligența artificială și sectorul spațial.

În sala de așteptare

Von der Leyen a ajuns miercuri seară în Albania pentru discuții, în cadrul turneului său în Balcanii de Vest. Ea va vizita, de asemenea, Kosovo și Macedonia de Nord, care nu vor beneficia de o cale accelerată către aderarea la UE în baza noului plan, și își va folosi vizita pentru a promova beneficiile economice ale unei alinieri mai strânse.

„Integrarea graduală ar trebui să producă rezultate concrete pentru cetățenii și companiile noastre. Dorim un acces mai mare la piața unică a UE, la finanțările și mecanismele financiare europene și la programe comune în domenii precum energia, digitalizarea, cercetarea, educația și infrastructura”, a declarat pentru Politico premierul Kosovo, Albin Kurti.

„Susținem integrarea graduală, dar aceasta trebuie să fie o cale către aderarea deplină la UE, nu un proces paralel sau un substitut pentru aceasta. Kosova este pregătită să își facă partea”, a adăugat Kurti.

Potrivit analizei, obiectivul final al țărilor candidate trebuie să fie dobândirea calității de membru cu drepturi depline al UE.

„Aderarea necesită însă timp: țările candidate trebuie să finalizeze un proces riguros, bazat pe merite, și să implementeze reforme ample și durabile. Acest timp ar trebui utilizat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru pregătirea Uniunii în vederea unei componențe mai largi, cât și pentru aprofundarea integrării graduale în domenii de interes reciproc”, se mai arată în document.

Beneficiile vor depinde însă de îndeplinirea obligațiilor de către respectivele țări: „În cazul în care aceste obligații nu sunt îndeplinite, participarea trebuie să rămână reversibilă. Accesul ar trebui suspendat sau retras atunci când situația o justifică”, avertizează propunerea.

Riscurile și schimbările interne care se prefigurează în procesul de decizie al UE pentru a le evita. Analiza va fi prezentată când von der Leyen se întoarce din Balcanii de Vest

Conform Politico, actualele state membre ale UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva primirii unor noi țări în blocul comunitar care ulterior ar putea renunța la angajamentele asumate și ar putea perturba politici-cheie. Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și sprijinul acordat Ucrainei.

Analiza lui Adam – care urmează să fie prezentată oficialilor de rang înalt pe 6 octombrie, când von der Leyen revine din Balcanii de Vest – va propune noi condiții pentru statele care aderă la bloc, menite să garanteze că acestea nu vor înregistra regrese în privința democrației și statului de drept.

Dar și UE se va schimba pentru a putea integra un număr mai mare de membri, depășind cu mult clubul democrațiilor prospere din Europa Occidentală pentru care a fost concepută inițial. Blocul își poate modifica regulile pentru a deveni mai puțin vulnerabil la deciziile individuale ale unor state membre, concluzionează analiza, fără a fi nevoie să redeschidă articole fundamentale din legislația UE și să riște declanșarea unor referendumuri naționale în cadrul blocului.

„Comisia susține modificarea tratatelor acolo unde este necesar, dar consideră că măsurile deja disponibile în temeiul tratatelor ar trebui puse în aplicare încă de acum”, concluzionează documentul.

Printre opțiunile analizate se numără extinderea numărului de decizii care pot fi adoptate cu majoritate calificată de către statele membre.

„Votul cu majoritate calificată reprezintă deja regula generală în temeiul tratatelor, însă unanimitatea rămâne necesară în mai multe domenii de importanță strategică. Pe măsură ce numărul membrilor crește, riscul de întârziere sau blocaj va crește probabil”, se arată în document.

Așa-numitele clauze-punte (passerelle), care permit adoptarea unor decizii cu majoritate în loc de unanimitate, ar putea fi utilizate pentru a facilita adoptarea sancțiunilor, reacțiile la crize privind drepturile omului și desfășurarea unor misiuni civile în zone de conflict, potrivit analizei. Activarea acestor clauze necesită însă, în primul rând, sprijinul unanim al statelor membre.

Liderii din întreaga UE vor fi invitați să se pronunțe asupra modului în care noii membri ar trebui integrați în bloc și asupra beneficiilor care ar trebui oferite celor care încă așteaptă aderarea, la summitul de două zile de la Bruxelles, din 15 octombrie.

Comisarul pentru extindere al Ursulei von der Leyen, Marta Kos, a declarat că noile propuneri, împreună cu sprijinul capitalelor pentru accelerarea procesului, oferă posibilitatea unei „toamne a extinderii”, în care ar putea fi realizate schimbări fără precedent.

Von der Leyen va vizita Macedonia de Nord pe 2 octombrie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Skopje vineri, 2 octombrie, în cadrul turneului său în țările din Balcanii de Vest.

Von der Leyen urmează să se întâlnească cu președinta și premierul Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova și Hristijan Mickoski, cu care va discuta despre perspectiva europeană a țării lor și a regiunii. De asemenea, este de așteptat să fie abordată problema cu Bulgaria și posibilitățile de depășire a acesteia.

„Cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vine la Skopje vineri în cadrul turneului său în țările din Balcanii de Vest, vom discuta situația actuală privind procesul de extindere și provocările care au apărut, precum și cele care urmează”, le-a declarat Mickoski jurnaliștilor.

Întrebat dacă în discuțiile cu von der Leyen va fi ridicată problema participării UE la negocierile cu Bulgaria, Mickoski a răspuns că, în opinia sa, este bine ca reprezentanți ai Comisiei Europene și ai UE să participe la discuții, astfel încât argumentele să poată fi ascultate în mod obiectiv, adăugând că guvernul său este pregătit și dispus să discute oriunde și despre orice subiect.

„Este logic să ne așezăm la masă și să discutăm în prezența reprezentanților UE, pentru că argumentele trebuie ascultate în mod obiectiv. Altfel, atunci când discutăm bilateral, ceea ce se discută este lipsit de substanță”, a spus Mickoski.

Negocierile de aderare la UE ale Macedoniei de Nord sunt blocate din cauza unei probleme bilaterale cu Bulgaria, care a devenit parte a Cadrului de negociere.

Skopje a început „prima fază” a negocierilor cu UE în iulie 2022, prin adoptarea Cadrului de negociere, însă pentru a trece la „a doua fază” și a începe deschiderea capitolelor trebuie să includă bulgarii în Constituție. Guvernul premierului Hristijan Mickoski nu dorește să facă acest lucru fără garanții că aceasta va fi ultima cerință bilaterală formulată în cadrul negocierilor de aderare.

Turneul președintei Comisiei Europene în Balcanii de Vest a început pe 30 septembrie în Albania, după care aceasta va vizita Kosovo și Muntenegru.

Serbia și Bosnia și Herțegovina nu se vor afla de această dată pe agenda sa deoarece, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene Arianna Podesta, aceste țări se pregătesc pentru alegeri.

Serbia va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 25 octombrie, iar Bosnia și Herțegovina va organiza alegeri pe 4 octombrie.

(Citește și: Video / Premierul R. Moldova, la Fox News: „Putin testează NATO cu dronele – încearcă să extindă presiunea războiului dincolo de Ucraina”. Moldova va rămâne neutră, dar vrea în UE până în 2030)

***