Raport al Departamentului de Stat al SUA pe România: Corupție, birocrație, schimbări bruște de legislație – Justiția comercială, „lungă, costisitoare, dificilă”. Critici directe la adresa CCR și ÎCCJ
Investitorii americani se plâng în continuare de corupția din România, de birocrația excesivă, dar și de schimbările bruște ale legislației. Datele apar într-un raport al Departamentului de Stat al SUA, publicat în septembrie, care analizează avantajele și dezavantajele investițiilor în țara noastră, inclusiv din perspectiva investitorilor americani.
Pe partea pozitivă, raportul arată că România urmărește să atragă investitori străini menținând un regim de investiții în mare măsură deschis, oferind în același timp o piață de aproximativ 19 milioane de consumatori, o forță de muncă „relativ bine educată” și cu salarii competitive, o locație strategică și resurse naturale din abundență. Printre domeniile favorabile investițiilor americane se numără IT, industria auto, telecomunicațiile, industria energetică, industria de apărare, HoReCa, sănătatea și industria bancară.
Raportul mai arată că ”poziția sa strategică, calitatea de membru al UE și NATO, forța de muncă educată, salariile competitive și resursele naturale o fac atractivă pentru companiile care doresc să acceseze piețele din Europa, Caucaz și Orientul Apropiat”.
Departamentul de Stat trece în revistă cele mai problematice aspecte legate de justiție
Pe de altă parte, în raport se precizează că România a făcut pași semnificativi pentru a combate corupția, însă aceasta rămâne o provocare continuă ce afectează mediul economic. SUA recunosc progresele României, dar spun explicit că fenomenul rămâne o provocare; raportul citează și OECD, potrivit căruia practicile corupte sunt încă răspândite în anumite sectoare, iar mecanismele de descurajare avansează lent.
Conform Departamentului american de Stat, capacitatea statului de a condamna și lupta cu corupția a fost slăbită, chiar de decizii ale Curții Supreme și ale Curții Constituționale. Formularea din raport este explicită: modificările anterioare ale legilor justiției și presiunile asupra procurorilor DNA au slăbit eforturile anticorupție, iar condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut.
Prescripția este identificată explicit drept una dintre cauzele acestei probleme. Departamentul de Stat notează că, între 2022 și 2025, 9.635 de cauze penale au fost închise ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Notă: Raportul nu spune că toate cele 9.635 sunt dosare de corupție; cifra este folosită însă în secțiunea dedicată corupției pentru a documenta amploarea problemei prescripției.
Conform raportului, justiția comercială este impredictibilă și lentă. Raportul spune că aplicarea drepturilor contractuale prin instanțe poate fi „lengthy, costly, and difficult” (lungă, costisitoare și dificilă), iar inconsistența și lipsa de predictibilitate a jurisprudenței sunt o preocupare majoră. Chiar și executarea hotărârilor judecătorești este descrisă ca inconsistentă.
Departamentul de Stat dă de înțeles că statul român însuși contribuie la impredictibilitate. Consultările publice și evaluările de impact sunt frecvent ocolite, legislația este schimbată rapid, iar prioritățile guvernamentale schimbătoare produc un mediu de afaceri impredictibil. Departamentul de Stat merge până la a spune că guvernele României au permis în mod repetat ca interese politice sau necesități bugetare să prevaleze asupra practicilor de business acceptate, în detrimentul investitorilor.
În același timp, achizițiile publice rămân problematice. Raportul identifică probleme de transparență, concurență și eficiență și indică proporția mare de licitații cu un singur ofertant, atribuirile directe și utilizarea excesivă a criteriului prețului.
În plus, raportul american critică explicit ÎCCJ pentru faptul că, în materia prescripției penale, a indicat instanțelor să acorde prioritate dreptului național în locul supremației dreptului UE și consemnează că Inspecția Judiciară ar fi început verificări asupra judecătorilor care nu s-au conformat.
Raportul ia la țintă și decizia ÎCCJ din 2025 privind Direcția Generală Anticorupție din MAI care a făcut ca probe deja strânse în investigații de corupție să fie în mod repetat eliminate de instanțe, trimițând un număr necunoscut de dosare înapoi la parchete sau spre clasare.
Fragmente din raport
Prezentăm în cele ce urmează mai multe fragmente relevante din Raport:
- România a făcut pași semnificativi pentru a combate corupția, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În noiembrie 2022, Comisia Europeană a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma justiției pentru a închide Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care a fost ridicat oficial în septembrie 2023. De atunci, CE a continuat să monitorizeze eforturile României de a-și reforma sistemul judiciar prin intermediul Mecanismului privind statul de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
- Obținerea și menținerea condamnărilor pentru corupție continuă să fie dificile. Eficiența DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție împotriva înalților funcționari publici a scăzut, în parte, de când competența de a investiga corupția din justiție a fost mutată de la DNA la Parchetul General în 2018. Eficiența DNA a fost afectată și de Decizia Curții Constituționale nr. 368 din 2022, care a redus durata termenului de prescripție a răspunderii penale, având ca rezultat anularea a 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări între 2022 și 2025.
- Modificările trecute ale legilor din sectorul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor DNA au slăbit, de asemenea, eforturile anticorupție.
- O decizie din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a revocat competența ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a participa la investigațiile de corupție care vizează persoane neangajate în cadrul MAI. În urma acestei decizii, unii procurori au remarcat că probe relevante strânse de ofițerii DGA pentru anchete de corupție trecute erau descalificate în mod curent în instanță. Acest lucru a dus la trimiterea unui număr necunoscut de dosare de către instanțe înapoi la parchetele de origine, impunându-le acestora fie să strângă probe suplimentare înainte de redeschiderea cauzei, fie să claseze acuzațiile.
- Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă cu verificarea respectării de către funcționarii publici a protocoalelor de integritate. Cu toate acestea, o decizie a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat semnificativ atribuțiile ANI.
- Studiul economic al OECD din 2026 a menționat că, în ciuda eforturilor de reformă, percepția asupra corupției și accesul limitat la oportunitățile de atribuire a contractelor rămân generalizate, 75% dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „pe scară largă”. Cadrul anticorupție din România îndeplinește standardele de reglementare ale OECD și obține punctaje ridicate la cadrele strategice, cum ar fi Strategia Națională Anticorupție, însă, în practică, punerea în aplicare și asigurarea respectării legii rămân provocări.
- Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din sectorul guvernamental, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri români cred că corupția este răspândită în țara lor, un procent semnificativ mai mare decât media UE de 63%. De asemenea, 62% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici îi favorizează pe membrii propriilor familii sau pe prieteni.
- Schimbarea priorităților de coaliție, precum și măsurile de consolidare fiscală contribuie la un climat de afaceri mai puțin previzibil, iar corupția rămâne o provocare continuă, în ciuda pașilor semnificativi făcuți.
- Climatul de investiții din România rămâne mixt, iar potențialii investitori ar trebui să efectueze analize de diligență (due diligence) atunci când iau în considerare o investiție. În timp ce România converge către nivelurile de venit și productivitate ale UE, vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special deficitele gemene — cel bugetar și cel de cont curent. Consultările cu părțile interesate și evaluările de impact sunt obligatorii înainte de adoptarea legislației. Cu toate acestea, aceste cerințe au fost respectate neuniform, iar entitățile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact.
- Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificări frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în privința taxelor, care pot schimba cadrul de funcționare într-un mod imprevizibil. Taxa pe profitul supraimpozitat (windfall profit tax), instituită în 2018 prin Legea Offshore și modificată în 2022, se aplică atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și celor offshore, care trebuie să plătească redevențe pentru gazul extras în România pe baza prețului de la hub-ul de gaze Central European Gas Hub (CEGH) din Viena.
- România recunoaște drepturile de proprietate și pe cele contractuale, însă punerea lor în aplicare prin intermediul procesului judiciar poate fi de lungă durată, costisitoare, imprevizibilă și dificilă. Guvernul nu acordă întreprinderilor de stat un tratament preferențial în cadrul legal. Companiile străine implicate în activități comerciale sau investiții în România își exprimă adesea îngrijorarea cu privire la lipsa de expertiză a instanțelor românești în chestiuni comerciale. România are trei tribunal specializate comerciale în Argeș, Mureș și Cluj, precum și secții comerciale în cadrul tuturor instanțelor civile. Judecătorii au, în general, o experiență limitată în funcționarea economiilor de piață, în metodele de afaceri internaționale sau în noile tehnologii, o provocare accentuată de practica răspândită a detașării sau delegării judecătorilor fără a se ține cont de expertiza acestora.
- Conform prevederilor Constituției, sistemul judiciar este independent de puterea executivă. Cu toate acestea, există opinii împărțite cu privire la măsura în care acesta este considerat, în general, competent din punct de vedere procedural, echitabil și de încredere, unii susținând că mecanismele de tragere la răspundere sunt insuficiente. Părțile afectate pot contesta reglementările și măsurile de punere în aplicare în instanță. Astfel de contestații sunt soluționate în cadrul secțiilor de contencios administrativ ale instanțelor naționale.
- Incoerența și lipsa de predictibilitate din jurisprudența instanțelor sau din interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și autohtoni, precum și pentru societate în ansamblu. Chiar și atunci când hotărârile judecătorești sunt favorabile, executarea silită a acestora este neuniformă și poate duce la apeluri prelungite. Neaplicarea ordinelor judecătorești sau cazurile în care administrația publică contestă nejustificat deciziile instanțelor constituie obstacole în calea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești. Medierea este disponibilă pentru soluționarea litigiilor în România, iar un organism de certificare, Consiliul de Mediere, stabilește standardele și practicile, însă este rar utilizată în practică. Asociația profesională, Uniunea Centrelor de Mediere din România, este organizația-umbrelă pentru mediatorii din întreaga țară. Medierea privată sau aprobată de instanță este disponibilă în centre de mediere recunoscute în fiecare reședință de județ. România nu are un mecanism legal pentru medierea ordonată de instanță, însă judecătorii au obligația de a întreba litiganții dacă doresc să recurgă la mediere pentru soluționarea cauzelor. Dacă litiganții optează pentru mediere, aceștia trebuie să prezinte acordul de soluționare judecătorului la finalizarea procesului de mediere, iar judecătorul trebuie apoi să valideze acordul.
(Citește și: Raportul privind statul de drept: CE cere României garanții sporite pentru independența procurorilor și măsuri în domeniul anticorupției – Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat)
(Citește și: Nouă decizie istorică a CJUE în ceea ce privește România: Interpretarea ÎCCJ privind prescripția penală nu e compatibilă cu dreptul UE – Mii de dosare s-au închis din 2022 încoace invocându-se prescripția)
***
Faci un comentariu sau dai un răspuns?