Excentricitățile bogătașilor ruși la Nisa, înainte de Primul Război Mondial

Am
terminat, în fine, broșura Nice-La «Petite Russe», de
Nikita Ionnikoff, găsită și cumpărată la prăvălia din holul
Catedralei Ruse din Nisa. Am dat la tradus paginile cu textele mai
importante, cele în care apar descrise extravaganțele aristocrației
rusești de dinainte de Revoluție.

Înainte
de Războiul Mondial au fost la Nisa și englezi, mai ales, dintre
care se remarcă Regina Victoria, și francezi, și italieni, ca să
enumăr ce mi-a trecut prin cap la primul gînd.

Nici
un document nu consemnează extravaganțele celor bogați în genul
nebuniilor puse la care de rușii, de rușii bogați, firește,
veniți pe Coasta de Azur ca să arunce cu bani, cu bijuterii și cu
vile în drepta și-n stînga.

Ghidurile
de azi ale Nisei cuprind, sub forma notelor pitorești, din seria
prin care ghidurile se fac mai friendly, referiri la extravaganțele
rușilor.

Iată,
de exemplu, Ghidul Nice publicat de Michelin. Capitolul
Colline du Piol debutează cu aserțiunea „celebră
pentru catedrala sa ortodoxă cu eleganți bulbi”, e vorba de
catedrala rusă din Nisa, obiectiv trecut la categoria
inconturnabililor. Nota de pitoresc e asigurată de textul intitulat
Excentricități rusești.

Catedrala ortodoxă Saint-Nicolas de Nice (© Amin / Wikimedia Commons)

Ghidul
poreclește excentricități construcțiile ridicate de nobilii ruși
la Nisa, „pentru a recrea un colț din patria lor cu arhitecturi
care amestecă inspirațiile slave și mediteraneene”.
Parcurgînd cartea lui Ionnikoff, cum am făcut eu, înțelegi că
prin excentricități se înțelege năravul bogătașilor ruși de a
arunca cu bani oriunde văd cu ochii.

Aristocrații
ruși dau baluri și recepții fastuoase, la care împart, cu
ușurința cu care ar împărți boabe de grîu, smaralde, safire,
diamante, inele de aur. Un exemplu luat din carte e scutit de orice
comentariu:

„De
departe cea mai mare petrecere dată de marea ducesă, aceasta a fost
și ultima. Inspirată de nepoata sa, marea ducesă Olga și cu
ajutorul acesteia, ele au organizat balul logodnicilor. Ziarele
locale au anunțat cu cîteva zile înainte că duminică, 28 iunie,
după-amiază, va avea loc în grădinile vilei Bٞrémond
un mare bal cîmpenesc, unde toată populația era invitată cu
generozitate.

Cinci
mii de locuitori ai Nisei, între care toți logodnicii și toate
logodnicele orașului s-au înghesuit îm magnificul parc al
proprietății, al cărei pavilion de intrare fusese decorat cu
flori, pînze vopsite și mănunchiuri de steaguri. Chiar de la
deschiderea balului, tinerii țărani și tinere fete de la țară
s-au pus să danseze în sunetul muzicii regimentului 10 Sard.
Grădinile s-au umplut cu tot ce însemna comunitatea Nisei: notabili
în uniforme, burghezi în costume, femei din lumea bună în rochii
de gală, țărani, muncitori și pescari cu soțiile și cu copiii
lor în costume locale. În interiorul pavilionului era instalat un
bufet imens, unde circulau fără oprire răcoritoarele, prăjiturile
și alte preparate. În toiul serbării, marile ducese și suitele
lor și-au făcut intrarea și au fost întîmpinate cu o imensă
aclamație. Ele au oferit fiecărei tinere logodite o cruce de aur,
avînd grijă să fie confecționate cruci latine și nu ortodoxe. Un
jurnalist avea să scrie cîteva zile mai tîrziu: «Cele cîteva mii
de persoane care au asista își vor aminti multă vreme felul
magnific și în același timp cordial în care marea ducesă Elena a
vrut să-și ia rămas bun în acel an de la populația Nisei.»

Marea
ducesă Elena a apreciat atît de mult sejurul său încît a pus să
fie gravate două pietre pentru a orna poarta de intrare a vilei
Bremond. Aceste două pietre există încă, una se află la Castelul
din Nisa (în fața ruinelor catedralei din secolul XI) și cealaltă
la colțul dintre bulevardul Gay și bulevardul Tzarewitch. Ele
poartă următoarele inscripții: «In adventu app russ M. ducissae
Helenae Pawlovna quae an MDCCCLVI – LVII hanc villa incolvit.» și
«Nov. Ingressum hvj. villae Bermond Ant. Foelix d. apervit et h.
moles abopp Drap perduc ad faust eventus mem. posuit.»

Plecarea
marii ducese era prevăzută pentru 1 iulie 1857. Înainte de a se
urca în caleașcă, ea a ținut să le ofere proprietarilor care au
primit-o atît de bine o cutie din aur cu un capac format aproape în
întregime dintr-un safir splendid. Abatelui Bremond i-a oferit un
inel ornat cu briliante și fratelui său, un ac ornat și el cu
briliante. Apoi a pornit la drum pe la orele nouă dimineața către
Var. Autoritățile locale și colonia rusă au însoțit-o pînă la
frontieră de unde și-a continuat drumul către Aix.”

De
unde aveau atîția bani?

Și
mai ales cum de-i lăsa inima să-i risipească nebunește? Păi cum
de unde? Din exploatarea rușilor rămași acasă. Regina Victoria,
după ce-i place de Nisa și promite că va reveni, nu se apucă
să-și ridice un castel.

Da,
în așteptarea Reginei se construiește la iuțeală hotelul din
Cimez, dar el e finanțat de niște oameni de afaceri, care au simțit
că pot scoate ceva profit din asta. Rușii de pe vremuri, ca și cei
de azi, cheltuiesc nebunește la Nisa nu numai pentru că sînt ruși,
și nu englezi, dar și pentru că averea lor e dobîndită ușor.

Dacă
ar fi să ne întrebăm de ce a căzut Țarismul excentricitățile
rușilor la Nisa ne dau un răspuns.

Mai multe pentru tine…