România – deficit bugetar de criză în 2024: 9,3% din PIB, cel mai mare din UE

Deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Deficitul ESA este mult superior celui calculat pe metodologia națională (cash) utilizată de Ministerul Finanțelor, după care deficitul s-a cifrat la 8,65% din PIB.

Diferența provine din faptul că metodologia ESA calculează în mod diferit (1) anumite costuri cu datoria publică și (2) ia în calcul, spre deosebire de metodologia națională, anumite plăți amânate în final de an pentru cosmetizarea deficitului.

Bugetul României a înregistrat după orice standard o dezechilibrare majoră în anul electoral 2024, cu un deficit mai mare față de prognozele Guvernului de aproximativ 4 puncte procentuale. Nivelul de 9,3% reprezintă nivelul de la care începe efectiv corecția bugetară, ținta pentru acest an fiind de 7,04% din PIB.

O dificultate pentru procesul de corecție a deficitului este reprezentată de întinderea alegerilor în anul 2025, care reduce fereastra de acțiune a Guvernului la doar cele 7 luni post-electorale din an.

Deficitul bugetar al țării noastre ne pune pe primul loc în UE la capitolul dezechilibru între venituri și cheltuieli bugetare. Țări în care s-au mai înregistrat deficite bugetare semnificative sunt Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%) în condițiile în care 12 țări au deficite peste limita europeană de 3% din PIB. Surplusuri bugetare pe metodologia ESA au înregistrat Danemarca (+4,5%), Irlanda (+4,3%), Cipru (+4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1,0%) și Portugalia (+0,7%).

În cazul României, nivelul de 9,3% din PIB al deficitului ESA reprezintă echivalentul unui deficit bugetar de criză/recesiune gravă, în condițiile în care în anul 2020, marcat de criza Covid-19 și incertitudini economice majore, deficitul a fost tot de 9,3%.

Comparativ, în zona euro, deficitul bugetar a fost redus de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul tuturor celor 27 state membre ale UE, corecția deficitului mediu a fost de la 3,5% la 3,2%, conform datelor Eurostat.

Notă: Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.

Marea cauză a dezechilibrului bugetar

Creșterea alertă a deficitului în ultimul an a venit pe fondul unor majorări semnificative de salarii pentru bugetari și de pensii – totodată, creșterea deficitului a survenit în ciuda unor venituri bugetare care au fost peste așteptări (+10,4% față de 2023) și faptului că ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor – ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine, în ciuda ritmului lent de creștere economică.

Creșterea deficitului este de astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+19,1%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în 2024, pe fondul creșterii cheltuielilor de personal (salariile bugetarilor) cu 24% la un total de 165 de miliarde de lei și creșterii cheltuielilor cu asistența socială (mare parte pensii) cu 17,2%.

România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, din cauza deficitului de 4,3% din 2019. În 2020, Guvernul Orban s-a angajat ca România să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Acum, Guvernul Ciolacu a angajat România pe o traiectorie de reducere a deficitului mai îndelungată, în 7 ani, care ar urma să ducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB în 2031.

Creșterea (în lipsă a) economiei nu a avut cum să mai țină sub control datoria publică

Încetinirea ritmului de creștere economică (+0,8% dinamica PIB real) până aproape de stagnare a făcut totodată ca datoria publică să crească într-un ritm extrem de alert, de la 48,9% din PIB în 2023 la 54,8% din PIB în 2024.

Amintim că, în 2020, an de criză economică, socială și de sănătate publică, în care 95% din veniturile fiscale ale României (impozite + contribuții de asigurări) s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale, România s-a împrumutat 163,8 miliarde de lei (echivalentul a 33,6 miliarde de euro), o sumă record atunci, cu 73 de miliarde de lei peste sumele împrumutate în anul 2019. Comparativ, în 2024, an electoral cu toate rundele de alegeri și fără criză economică, în care ANAF a colectat peste programul inițial de la debutul de an, România a împrumutat 252 miliarde de lei.

Nassim Taleb, în cartea Skin in the Game: „Defectele structurale nu pot fi corectate niciodată; sistemul se corectează prin colaps”

Comparativ cu 2017, datoria publică s-a triplat: în final de 2017, datoria administrației publice era de 300 de miliarde de lei. Comparativ, în aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) doar s-a dublat: de la 856,35 miliarde de lei la final de 2017, la 1.766 miliarde de lei, conform datelor INS. Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia.

De notat că, în România, din cauza neglijării investițiilor cu valoare adăugată și direcționării împrumuturilor preponderent către stimularea consumului, impactul în PIB al îndatorării s-a redus în ultimii ani spre un nivel apropiat de 1:1. Adică 1 leu împrumutat a ajuns să genereze în ultimii ani doar 1 leu la nivelul creșterii economice (PIB).

Un motiv structural pentru care nivelul datoriei tot crește ține de economia politică din sistemul politic din întreaga lume. Politicienilor le vine natural să aducă bani „din viitor” pentru cheltuieli curente, ca să satisfacă nevoile curente, sau să păstreze taxele la niveluri scăzute. Vorbim despre cheltuieli pentru care, altfel, nu ar exista în prezent bani, din cauza cumulului de posibilități monetare și economice și al nivelului taxării.

Așa se nasc peste tot deficitele bugetare, iar într-o țară ca România, care trăiește de mai bine de 30 de ani cu deficite bugetare constante, aceste deficite devin normă și sunt foarte greu de corectat când deficitul se transformă în unul structural (adică când este provocat de cheltuieli recurente care nu pot fi tăiate ușor). Pur și simplu, fără ele, „viața cetății” ar fi mult mai săracă, la propriu.

Proiecție Comisia Europeană: dacă o ține tot așa, România va ajunge la o datorie publică de peste 90% în 2034

Comisia Europeană a publicat în martie o nouă ediție a raportului său privind sustenabilitatea datoriilor publice (Debt Sustenability Monitor), iar România este inclusă în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, din cauza deficitului tot mai mare. Alte 10 state europene sunt incluse în această categorie, printre care Franța, Spania, Italia, Polonia sau Slovacia.

Potrivit calculelor Comisiei, dacă nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%.

Proiecția Comisiei este îngrijorătoare pentru că, în ciuda faptului că mai există și alte țări în categoria celor cu risc ridicat, țara noastră este prognozată să înregistreze a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB în perioada analizată – de la 50% în 2024 la 93% în 2035.

Asta ar însemna o povară și mai mare a datoriei în raport cu veniturile bugetare, în condițiile în care dobânzile percepute României sunt în continuare cele mai mari din Europa și vor rămâne așa în cazul în care nu se face o corecție credibilă a deficitului bugetar.

(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)

(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)

***