Misterul vechi de secole al celor 5.200 de gropi din Anzii peruvieni, rezolvat de cercetători?

Un monument misterios din epoca incașă, format din aproximativ
5.200 de gropi aflate la mare altitudine în Anzi, ar fi putut fi un
loc de troc și de „contabilitate” cu sute de ani în urmă,
arată un nou studiu.

Gropile sunt dispuse
în grile ordonate pe Monte Sierpe („Muntele Șarpelui”), în
sudul Anzilor peruvieni. Potrivit studiului, situl ar fi putut fi
construit între anii 1000 și 1400 d.Hr. ca loc de schimb comercial
sub puternicul Regat Chincha, care avea o populație de peste 100.000
de oameni. Când regatul a fost cucerit de Imperiul Inca în secolul
al XV-lea, situl cunoscut ca „Banda de Gropi” ar fi putut fi
reutilizat pentru colectarea tributului și a taxelor de la
populațiile locale, arată studiul citat de Live
Science.

Arheologii au ajuns
la această concluzie după ce au analizat miile de gropi cu ajutorul
dronelor, care le-a permis să detecteze „modele matematice în
dispunerea gropilor” – adică acestea erau organizate în secțiuni
și blocuri asemănătoare metodelor de contabilitate și evidență
folosite în acea perioadă. Cercetătorii au analizat, de asemenea,
probe prelevate din interiorul gropilor, a declarat coautorul
studiului, Charles Stanish, profesor de antropologie la Universitatea
din Florida de Sud.

Banda de Gropi

Gropile misterioase
de pe Monte Sierpe sunt dispuse într-o bandă lungă, împărțită
în blocuri de câteva zeci de adâncituri. În total, banda are o
lungime de aproximativ 1,5 kilometri. Fiecare groapă are între 1 și
2 metri diametru și până la 1 metru adâncime, iar unele sunt
căptușite cu pietre. Situl se află în apropierea unei așezări
defensive și la intersecția unor drumuri care preced colonizarea
hispanică din secolul al XVI-lea.

Arheologii au
înregistrat situl pentru prima dată în anii 1930 și l-au studiat
din nou în anii 1970, dar, potrivit lui Stanish, s-au făcut puține
cercetări de atunci. „

De-a lungul anilor,
cercetătorii au propus o serie de ipoteze pentru a explica numărul
vast de gropi.

„Ipotezele privind
scopul Muntelui Sierpe variază de la apărare, depozitare și
contabilitate până la colectarea apei, captarea ceții și
grădinărit”, a spus coautorul studiului Jacob Bongers, arheolog
la Universitatea din Sydney, Australia.

În noul studiu,
publicat în revista Antiquity,
cercetătorii au colectat imagini aeriene ale sitului cu ajutorul
dronelor. De asemenea, au analizat resturi de plante vechi de secole
aflate în rocile și sedimentele din mai multe gropi.

Analiza a descoperit
polen de culturi, inclusiv porumb, în interiorul gropilor, sugerând
că aceste plante fuseseră plasate acolo intenționat. Polenul de
porumb nu se răspândește natural pe distanțe mari, așa că
cercetătorii consideră că oamenii, nu procesele naturale, l-au
adus la Monte Sierpe. Cercetătorii au găsit, de asemenea, urme de
polen de papură – o plantă folosită de oamenii din Regatul Chincha
pentru fabricarea coșurilor.

„Aceste date
susțin ipoteza că, în perioada prehispanică, grupurile locale
căptușeau periodic gropile cu materiale vegetale și depuneau
bunuri în interiorul lor, folosind coșuri împletite și/sau
mănunchiuri pentru transport”, a explicat Bongers.

Piețele de troc
erau comune în Anzii peruvieni în acea perioadă, în special de-a
lungul rutelor comerciale. Comunitățile vecine ar fi putut folosi
Monte Sierpe ca una dintre aceste piețe în cadrul societății
Chincha, au scris cercetătorii în studiu.

Imaginile aeriene
obținute cu drone au arătat că aranjamentul gropilor de la sit
semăna cu khipus-urile incașe – dispozitive de evidență realizate
din sfori cu noduri. Cercetătorii au descoperit anterior khipus
alături de grile similare în spațiile de depozitare incașe, ceea
ce arată că ambele locuri ar fi putut fi folosite pentru a număra
și sorta diferite bunuri. Diferențele ușoare în numărul de gropi
din fiecare bloc de la Monte Sierpe ar putea reflecta niveluri
diferite de tribut provenite din orașele apropiate, consideră
cercetătorii.

_{Foto sus:
„Banda de Gropi” de pe Monte Sierpe (© C. Stanish; Antiquity
Publications Ltd; CC BY 4.0)}

Mai multe pentru tine…