Ce aleg europenii în materia cooperării în domeniul apărării

Agresiunea rusă, înrăutățirea situației de securitate internațională și potențiala revenire a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA – cu posibile implicații pentru alianțele de apărare – au reorientat atenția asupra capacității de apărare a Europei.

În acest context, Comisia Europeană va propune, la sfârșitul lunii februarie, o nouă strategie industrială europeană de apărare și un program de investiții în apărare.

Ferm în favoarea ideii de apărare comună

Sprijinul public în UE pentru astfel de inițiative este, în principiu, ridicat. Cel mai recent sondaj Eurobarometru a constatat că 79% dintre respondenți sunt fie ferm, fie oarecum în favoarea unei mai mari cooperări în domeniul apărării la nivelul UE.

Același sondaj arată: 65% sunt de acord că ar trebui cheltuiți mai mulți bani pentru apărare în UE. Dar aceste sondaje oferă puține detalii despre ce formă precisă de cooperare în domeniul apărării ar avea cel mai mare sprijin public.

Ce a evaluat sondajul Bruegel

Un sondaj Bruegel realizat în Franța, Germania, Italia, Spania și Țările de Jos oferă câteva perspective mai detaliate. Sondajul a permis evaluarea atitudinilor publicului față de variațiile cooperării europene în domeniul apărării, luând în considerare următoarele caracteristici:

• Tipul de cooperare (coordonarea forțelor armate naționale sau a forțelor armate comune);
• Scara de cooperare (brigadă de tip NATO de aproximativ 5.000 de militari, corp de armată de tip NATO de 60.000 de militari);
• Surse de finanțare pentru cooperarea UE în domeniul apărării (creșterea impozitării progresive, adaosul forfetar la impozitare, euroobligațiuni sau transferul cheltuielilor curente de la forțele armate naționale);
• Sistem de vot pentru luarea deciziilor de către țările UE participante (prin unanimitate, majoritate sau majoritate plus aprobarea Parlamentului European);
• Prezența sau absența achizițiilor publice comune;
• Prezența sau absența deciziei naționale de a participa la misiuni specifice.

Tabelul de mai jos arată cât de mult crește sprijinul față de o versiune minimalistă a fiecărei componente de cooperare militară.

De exemplu, finanțarea cooperării militare ar fi asigurată, în versiunea minimalistă, printr-o taxă unică. Înlocuirea acesteia cu finanțarea printr-o realocare a cheltuielilor de apărare existente la nivel național a sugerat o creștere a sprijinului de aproximativ 9% față de versiunea minimalistă.

Pachet maximalist de cooperare militară

Având în vedere posibilitatea de a alege, aproximativ 56% dintre respondenți au optat pentru un pachet maximalist de cooperare în domeniul apărării, cu un nivel ridicat de integrare la nivelul UE.

Aceasta ar include o adevărată forță armată europeană de mărimea unui corp de armată (60.000 de militari), decizii luate cu majoritate de voturi de către țările UE și în Parlamentul European, achiziții comune și nicio posibilitate de veto la nivel național.

Suportul pentru această opțiune a fost cel mai mare în Germania și cel mai scăzut în Țările de Jos, deși în toate țările a fost peste 50%.

Cea mai preferată variantă – doar cu puțin mai puțin ambițioasă decât opțiunea maximalistă, deoarece ar include finanțare prin realocări de fonduri naționale și decizie a țările UE în loc de co-decizie cu Parlamentul European – are o susținere de aproximativ 66%.

Sondajul sugerează că, cu cât proiectul european de apărare este mai ambițios, cu atât sprijinul public pentru cooperarea militară crește – iar Comisia Europeană nu trebuie să fie prea precaută în noile strategii europene de apărare.

***