CCR amână din nou decizia pe tema reformei pensiilor speciale ale magistraților
Curtea Constituțională a decis, vineri, amânarea deciziei referitoare la reforma pensiilor magistraților până pe 11 februarie, pentru a studia noile documente depuse în cauză de către Înalta Curte de Casație și Justiție, anunță un comunicat al CCR.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul transmis de Biroul de presă al Curții Constituționale.
Expertiza transmisă Curții de către ICCJ
ICCJ a anunțat joi, printr-un comunicat, că a trimis la CCR o expertiză legată de impactul reformei pensiilor magistraților ce ar dovedi că proiectul ”anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”.
Documentul a fost solicitat de patru judecători constituționali care s-ar opune reformei, conform unor surse, judecători care au și lipsit de la ședința trecută în care se aștepta o decizie pe acest controversat subiect, astfel încât nu a existat cvorum.
”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aceştia au anunţat că a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia ICCJ va depune la CCR „note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan”.
”Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susţineau magistraţii.
Potrivit acestora, pentru magistraţii de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea pensia de servicu va fi mai mică cu 36% decât cea pe contributivitate, pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35%, pentru cei de la curţile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33%, iar în cazul judecătorilor ICCJ, cu 51% mai mici.
Vineri este așteptată și pronunțarea în cazul contestării a doi judecători constituționali
Tot vineri, 16 ianuarie, dar cu o oră înaintea şedinţei de la CCR, era aşteptată pronunţarea în cazul contestării judecătorilor Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc.
La sfârşitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie. La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunţarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, pe portalul instanţelor de judecată nu fusese afişată nicio soluţie la cererea referitoare la Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc.
La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti împotriva judecătorilor Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, solicitând de această dată şi anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor. Ultimele două acţiuni nu au fost încă stabilite termene de judecare a acestora. Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Ce se întâmplă cu cele 231 de milioane euro, Jalonul 215 din PNRR
CCR trebuie să se pronunțe pe sesizarea Înaltei Curția de Casație și Justiție (ICCJ), o sesizare depusă după ce Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au votat cu unanimitatea celor 102 judecători prezenți, contestarea constituționalității noului regim de pensionare a magistraților.
Reamintim că proiectul de lege, care a făcut parte, inițial, din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Reamintim că România trebuia să adopte până pe 28 noiembrie Jalonul 215 din PNRR, adică aceste modificări la regimul pensiilor magistraților, pentru a nu pierde 231 de milioane de euro, suma corespunzătoare reformei.
Proiectul legii privind pensiile magistraților prevede un cuantum al pensiei la echivalentul a 70% din netul ultimei indemnizației și o perioadă de tranziție de 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
(Citește și: CCR a amânat pentru 28 decembrie, duminică, decizia privind pensiile speciale ale magistraților)
(Citește și: Premierul, la angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul pensiilor magistraţilor: „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”)
(Citește și: Nou boicot la CCR, cei 4 judecători numiți de PSD au lipsit pentru a nu exista cvorum la decizia privind pensiile magistraților – Nouă amânare pe reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru 16 ianuarie)
****
