Necesar de finanțare de 278,5 mld. lei în 2026 – Statul plănuiește să reducă bufferul valutar cu 2 mld. euro pentru a împrumuta mai puțin

Necesarul brut de finanțare al României, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoriile mai vechi care ajung la scadență, se ridică la 278,5 mld. lei în 2026, în creștere cu 3,5% față de suma împrumutat în 2025, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor.
Necesarul brut de finanțare este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de circa 6,2% din PIB (aproximativ 127,8 mld. lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2026, în sumă de circa 150,7 mld. lei.

Totuși, statul ar putea împrumuta în 2026 o sumă similară cu cea din 2025, diferența fiind asigurată prin reducerea buffer-ului valutar – această rezervă asigură până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, pentru a reduce riscurile de refinanțare și de lichiditate în perioade volatile. România a traversat recent o astfel de perioadă. În contextul declanșării războiului din Iran, apetitul la risc al investitorilor a scăzut, ceea ce a dus la creșterea costurilor de finanțare – cum Finanțele nu au dorit să plătească dobânzi mai mari la împrumuturi, bufferul le-a permis să anuleze mai multe licitații în luna martie.

„Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 mld. lei, un nivel similar anului 2025, luând în considerare o reducere a rezervei în valută la dispoziția trezoreriei de cca 2 miliarde euro, precum și volumul estimat al tragerilor din împrumuturile contractate de către UAT-uri în valoare de aprox. 3 mld. lei”, se arată în documentul citat.

Se estimează că deficitul bugetar (finanțare netă) se va finanța în proporție de circa 25% din surse interne și 75% din surse externe.

Circa 160 mld. lei vor fi împrumutate de pe piața internă în 2026

Volumul indicativ de împrumuturi ce vor fi contractate de pe piața internă este în sumă de cca 160 mld. lei, cu o structură a maturităților de cca 15-20%/85-80% (termen scurt versus termen mediu și lung), prin emiterea următoarelor instrumente:

– certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
– obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent, în funcție de cererea mediilor investiționale, până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
– obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
– titluri de stat destinate populației, în lei și în valută, cu maturități cuprinse între 1 an și 10 ani;
– utilizarea instrumentelor de tip plasament privat, denominate în lei sau în valută.

Ministerul Finanțelor are în vedere realizarea de emisiuni de obligațiuni verzi pe piața internă în baza Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran în concordanță cu apetitul mediului investițional și cu nivelul disponibil al cheltuielilor eligibile aferente.

Strategia Finanțelor pentru reducerea costurilor de finanțare

Documentul mai prezintă și strategia Ministerului Finanțelor pentru a reduce costurile de finanțare. Aceasta prevede redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de tip benchmark și realizarea de operațiuni de răscumpărare sau preschimbare a titlurilor de stat.

Astfel, Ministerul Finanțelor „are în vedere redeschiderea emisiunilor de obligațiuni de stat de tip benchmark până la atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de până la 4 mld. EUR pe emisiune, pentru titlurile de stat pe termen lung, și până la 3 – 3,5 mld. EUR, pentru titlurile de stat pe termen mediu, precum și utilizarea operațiunilor pe piața secundară a titlurilor de stat (operațiuni de răscumpărare în avans și de preschimbare a titlurilor de stat)”.

Practic ministerul redeschise serii mai vechi de obligațiuni pentru a le majora valorile. Prin emiterea unor volume mai mari din aceeași serie de obligațiuni, statul creează instrumente financiare mai lichide, care pot fi tranzacționate mai ușor pe piața secundară. Lichiditatea ridicată este apreciată de investitori deoarece le oferă posibilitatea de a cumpăra sau vinde rapid aceste titluri, ceea ce reduce riscul asociat investiției. În consecință, investitorii sunt dispuși să accepte randamente mai mici, ceea ce înseamnă costuri mai reduse de împrumut pentru stat.

Planul pentru echilibrarea scadențelor: 23,1% din datoria României este pe termen scurt – trebuie plătită în mai puțin de 12 luni

În același timp, operațiunile de răscumpărare în avans sau de preschimbare a titlurilor contribuie la gestionarea mai eficientă a datoriei publice, prin distribuirea mai echilibrată a scadențelor în timp și evitarea concentrării unor volume mari de plăți într-o anumită perioadă. Acest lucru este extrem de important având în vedere că datoria guvernamentală pe termen scurt a României, adică cea care trebuie rambursată în termen de 12 luni sau mai puțin, a ajuns la final de august la o pondere de 23,1% din totalul datoriei „domestice” (datorie internă în lei și euro), de la 19,7% în februarie.

„Titlurile de stat emise pe piața internă care pot face obiectul răscumpărării în avans sau preschimbării cu emisiuni de obligațiuni benchmark noi sunt cele aferente emisiunilor de tip benchmark cu maturitatea reziduală de cel mult un an la momentul derulării operațiunilor de administrare a pasivelor, respectiv seriile scadente în anii 2026 și 2027 conform cadrului legal aplicabil, urmând ca, după caz, anunțurile trimestriale și prospectele lunare de emisiune să fie completate cu detaliile acestor operațiuni”, se mai arată în documentul Finanțelor.

În contextul manifestării unor condiții de piață adverse (volatilitate accentuată, reducerea cererii, creșterea randamentelor) se va avea în vedere modificarea ofertei de titluri de stat pentru a reacționa adecvat la aceste evoluții.

21 mld. euro – ținta de împrumuturi pe piețele internaționale

Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 21 mld. euro, prin:

– emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private în forma redeschiderilor de euroobligațiuni în cadrul Programului MTN cât și a obligațiunilor emise pe piețe externe în format special, cum ar fi obligațiuni Samurai, lansate pe piața japoneză pentru scopul diversificării bazei investiționale, într-un volum de 10 mld. euro (echivalent); acestea pot include emisiuni de euroobligațiuni verzi (green bonds) sau obligatiuni Samurai verzi, în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi.
– plasamente private sub formă de împrumut, în diferite structuri de finanțare, în funcție de cererea specifică și de evoluțiile piețelor financiare, într-un volum estimat de aprox. 3,5 mld euro;
– disponibilizarea sumelor de cca 6 mld. euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență și a programului SAFE;
– trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la cca 1,5 mld. euro.

„Prin contractarea împrumuturilor externe, Ministerul Finanțelor are în vedere reducerea riscului de refinanțare, prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiții avantajoase de cost, precum și diversificarea bazei investiționale”, se arată în document.

28% din planul de finanțare a fost realizat în T1

Până la data de 16 martie a.c, Ministerul Finanțelor a realizat aprox. 28% din planul de finanțare prin contractarea de împrumuturi de pe piața internă și externă după cum urmează:
· pe piața internă în volum de 47 mld. lei echivalent (27 mld. lei echivalent pe piața interbancară, 12,6 mld lei prin programele Fidelis și Tezaur, 5,5 mld lei prin plasamente private, la care se adaugă operațiuni de preschimbare a unor serii de titluri scadente în anul 2026 în sumă de 1,8 mld. Lei ce conduc la diminuarea nevoii de refinanțare)
· pe piața externă în volum de 27 mld. lei echivalent (4,8 mld. euro echivalent prin emisiuni de euroobligațiuni, 430 mil. euro prin plasamente private sub formă de împrumut și 210 mil. euro prin trageri de la IFI).

Pentru trimestrul II al anului 2026, având în vedere sumele atrase până la data prezentei, Ministerul Finanțelor anunță un volum indicativ cuprins între 20 și 25 mld. lei, reprezentând emisiuni de titluri de stat pe piața internă care vor fi lansate pe piața interbancară,ținând cont de volumul rambursărilor pe piața internă din acest trimestru, de aprox 25 mld. lei.

(Citește și: ”În doar 3 ani ajunge la scadență 48% din datoria internă a României – Ea trebuie refinanțată. Cum poate scădea guvernul în același timp cei 3 indicatori critici – dobânzile, inflația și deficitele?”)

***