BNR: Există ”riscuri ridicate” la adresa cursului leu-euro. Banca centrală a cheltuit peste 1 mld. € din rezerve în martie pentru a apăra leul – Reducerea deficitului bugetar va reduce dobânzile

Banca Națională a României (BNR) vede riscuri ”ridicate” la adresa stabilității cursului euro/leu, în contextul volatilității de pe piața financiară internațională, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 aprilie a Consiliului de Administrație.

De notat că BNR a intervenit pe piața valutară, în luna martie, pentru a împiedica deprecierea cursului valutar și turbulențe suplimentare pe piețele financiare locale, declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, după cum a scris Bloomberg, citând mai multe surse familiarizate cu operațiunile BNR. Banca centrală a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro din rezerve pentru a păstra stabilitatea cursului.

În același timp, BNR evocă importanța continuării corecției bugetare demarate anul trecut și angajate în fața Comisiei Europene și a finanțatorilor României. Potrivit minutei BNR, membrii Consiliului de Administrație al băncii centrale consideră că procesul de consolidare bugetară va avea ”implicații favorabile asupra primei de risc suveran”, implicit asupra costurilor de finanțare din economie.

Amintim că BNR a menținut la 6,50% dobânda de politică monetară în ședința din 7 aprilie, aceasta fiind a 13-a ședință consecutivă a CA-ului băncii centrale la care dobânzile au fost ținute pe loc.

”Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând creșterea volatilității de pe piața financiară internațională și a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari. Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, se arată în minuta BNR.

Înrăutățire a perspective inflaționiste

BNR evidențiază înrăutățirea perspectivei inflației pentru trimestrul doi din acest an, atribuibilă șocurilor din piața energiei și prin extensie cea a carburanților, care vor avea efecte inflaționiste.

De notat totuși că criza energetică globală produsă de blocajul din Strâmtoarea Ormuz și de războiul din Iran continuă să prezinte riscuri, cu toate că prețurile carburanților din România a scăzut în ultimele săptămâni ca urmare a unor măsuri guvernamentale și a scăderii prețului țițeiului.

În ultimele două zile, însă, în contextul continuării blocajului din Ormuz și a negocierilor dintre SUA-Iran, prețul țițeiului a revenit peste 100 de dolari/baril, cu perspectiva unor noi scumpiri ale litrului de combustibil în următoarele zile.

”S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026”, mai arată BNR.

BNR anticipează o revenire a economiei în primul semestru, după decelerarea din final de 2025

Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului BNR au observat că noile evaluări indică o ușoară redresare a activității economice în semestrul I 2026 față de ultimul trimestru al anului trecute.

”S-a arătat în mod repetat că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induce însă criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.

(Citește și: Bloomberg: BNR a cheltuit peste 1 mld. euro din rezerve pentru a apăra cursul euro/leu, în luna martie)

(Citește și: BNR revizuiește în sus perspectiva inflației pentru T2 – războiul din Iran, sursă de incertitudine majoră – păstrează dobânda-cheie la 6,5% – Analiștii: economia riscă al treilea trimestru consecutiv de contracție)

(Citește și: Mesaj de stabilitate de la guvernatorul Isărescu, în contextul războiului din Iran: ”Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”)

***