o comparație cu alte armate europene și cu politica de recrutare de combatanți

Armata română se pregătește de recrutări – măsuri declanșate de declarațiile șefului de Stat-major, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit căruia România trebuie să se pregătească și să ia în serios agresivitatea Rusiei.

În articolul de față facem o privire de ansamblu asupra Armatei române din perspectiva efectivelor, prin comparație cu alte state europene, precum și capacitatea de ripostă, pe arme, a statelor.

Pentru fiecare stat:
-, efectivele de combatanți
-, politica de recrutare și regândirea acesteia din ultimii ani în statele europne
-, capacitatea de ripostă, pe arme
-, scenariile de angajament al trupelor în statele europene, în cazul unui atac al Rusiei

În privința României, trei puncte de plecare:

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a început, după izbucnirea războiului din Ucraina, o goană de miliarde de euro prin care cumpăra submarine, tancuri, avioane, blindate, rachete, drone.
După doi ani de planuri de înzestrare și licitații de contracte, șefii ministerului și ai Armatei Române au realizat că nu prea sunt soldați care să folosească viitoarele echipamente.
Așa că Ministrul Angel Tîlvăr a anunțat o recrutare națională de 20.000 de oameni. Mai mult, șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, vrea ca toată populația aptă de luptă să facă stagii militare.

Armata Română – o privire de ansamblu

În cazul ipotetic în care Rusia ar ataca NATO și nu s-ar opri doar la un conflict în Ucraina, Armata Română ar putea aduna la o mobilizare generală, în 24 de ore de la consemnarea unei agresiuni, doar 81.000 de persoane activi. Însă, doar 69.000 dintre aceștia ar lua parte la confruntări și pot fi considerați militari combatanți, restul fiind personal auxiliar sau administrativ.

Asta pentru că Armata Română numără 81.000 de persoane, așa cum reiese din studiul realizat de Global Firepower la începutul acestui an. Reprezentanții organizației susțin că datele sunt colectate de la surse oficiale din statele monitorizate.

Ultimele date oficiale ale MApN, consultate de CursdeGuvernare.ro, făceau referire la o armată de 76.000 de oameni la finalul anului 2022. Cifra este prezentă în raportul anual al MApN.

Conform Global Firepower, la cei 81.000 de persoane considerate soldați activi, în acest moment se mai pot adăuga 100.000 de persoane, este vorba de jandarmi sau soldați în rezervă, care ar fi mobilizate în cazul unui război.

La o adunare, reiese că Armata Română ar aduna cam 180.000 de oameni dacă s-ar face o mobilizare generală. Cifra este , însă, înșelătoare:

Ne lipsesc 20.000 de soldați: combatanții reali sunt mult mai puțini decât o arată cifrele

Deși personalul din armată arată, statistic, 81.000, în realitate combatanții sunt sub 70.000:

„Ne propunem să creștem numărul de militari în Armata Română de la 80.000 la 100.000, ținând cont de situația complexă de la frontierele noastre. Dar acest lucru depinde și de bugetul disponibil și de oportunitățile pe care le avem”, a declarat ministrul Tîlvăr într-un interviu pentru Antena 3.

Deficitul de 20.000 de persoane al Armatei Române este explicat de numărul celor care au demisionat din armată a crescut constant în ultimii ani. În schimb, interesul tinerilor pentru cariera militară a scăzut semnificativ. Așa că militarii care s-au pensionat nu au mai putut fi înlocuiți cu noi cadre.

Publicația Europa Liberă, citând surse oficiale din domeniu, susține că Armata Română a rămas fără 13.000 de militari în ultimii doi ani. De vină nu ar fi spaima războiului izbucnit în Ucraina, ci spaima că s-ar putea schimba condițiile de pensionare. Cadrele militare au preferat pensionarea.

Efectivele militare ale României în anul 2023, potrivit celor de la Global Firepower și IISS (Institutul Internațional pentru Studii Strategice):

Militari Activi: 81.000
Rezerviști: 55.000
Personalul Paramilitar – 57.000 (cu precădere Jandarmerie – MAI).

Însă rândurile militarilor activi sunt formate din:

Forțelor Navale – 6.800 de persoane,
Forțelor Aeriene: 11.700 de persoane,
Forțelor Terestre – 35.500 de persoane și
forțele compozite – 15.000.

Ar reieși o armată de 69.000 cadre active.

Diferența până la 81.000 e dată de personalul administrativ, de întreținere. Persoane care nu ar avea rol de combatanți în timpul unui eventual conflict.

Cu toate acestea, expertul în securitate națională, Claudiu Degeratu, consideră că Armata Română stă cel mai bine la pregătirea soldaților. „Ca organizare, pregătire, strategie, se poate spune că suntem o armată a Alianței Nord Atlantice (n.r. – NATO). Dacă este să mă uit însă la dotări, la blindate, tancuri, nave, multe amintesc de trecut”, punctează Claudiu Degeratu pentru CursdeGuvernare.ro

Stagiul militar în alte state din Europa

Armata este obligatorie în următoarele state din Europa:

Austria (durata de 6 luni)
Elveția (durata între 4 și 6 luni)
Danemarca (durata între 4 și 12 luni)
Norvegia (19 luni)
Estonia (durata între 8 și 11 luni)
Finlanda (durata între 6 și 12 luni)
Grecia (durata de 9)
Cipru (durata de 25 de luni)
Lituania (12 luni)
Letonia (12 luni)
Suedia (11 luni)

Mai jos, harta cu stagiul militar / abolirea stagiului militar în Europa:

Stagiul militar în România

În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 2007, însă discuția despre introducerea stagiului militar voluntar este actuală, în condițiile războiului ruso-ucrainean. Trebuie spus că prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat, în 2015.

înainte de 1989, serviciul militar era obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferente de sex. Înainte de Revoluție, armata României număra peste 300.000 de oameni.
înainte de 1989 – bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani (erau teriștii – termen redus – 9 luni înainte de facultate; studentele făceau pregătire militară în timpul facultății);
în anul 2004 România aderă la NATO, și se obligă a trece prin 3 stadii de restructurare. Primul stagiu de restructurare a fost completat până în anul 2007 (de la 300.000 de militari în 1989 – 200.000 în anul 2001 – să se ajungă la 90.000 de angajați, dintre care – 75.000 militari și 15.000 civili. Dintre cei 75.000 de militari – 45.800 vor reprezenta forțele terestre; 13.250 forțele aeriene; 6.800 forțele navale; 8.800 alte sarcini. Al doilea stagiu s-a încheiat în anul 2015, când forțele armate au fost reduse la 80.000 de oameni. Stagiul al treilea ar urma a fi realizat până în anul 2025;
în anul 2007, serviciul militar obligatoriu în România a fost suspendat;
în anul 2023, în structura Forțelor Terestre Române intră – Infanteria; Artileria; Tancurile; Rachetele și Artileria Antiaeriană; Geniu; Unitățile și Subunitățile de Apărare CBRN; Poliția Militară;

Regândirea stagiului militar în Europa după anexarea Crimeii: statele care au demarat politici de recrutare

Anexarea Crimeei de către Rusia in 2014 a fost primul șoc care a determinat mai multe guverne europene să regândească serviciul militar.

Ucraina a readus recrutarea în 2014, ceea ce i-a permis să adune o armată destul de puternică de profesioniști și rezerviști în actualul său război cu Rusia.
Lituania a reintrodus în 2015, stagiul militar parțial, după ce în 2008 renunțase la el.
Norvegia a devenit prima țară europeană care a introdus serviciul militar obligatoriu și pentru femei, începând cu 2016.
Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017, după ce în 2010 renunțase la acesta. Decizia a fost luată după ce avioanele militare rusești și un submarin străin au invadat spațiul aerian și maritim suedez în mai multe rânduri.
Franța a început să urmeze serviciul național recent reintrodus, cunoscut sub numele de SNU, în 2019.
Letonia a reintrodus și ea stagiul militar obligatoriu. Începând din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată.
Olandei și forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. Prin urmare, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu.
Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a declarat la sfârșitul lui 2023 că Germania ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu.
Parlamentul Elveției, una dintre țările europene unde serviciul militar încă este obligatoriu pentru toți bărbații, a luat în discuție încă din 2022 posibilitatea extinderii recrutării şi în cazul femeilor. Măsura a fost propusă ca soluție pentru problema efectivelor insuficiente ale forțelor armate, relatează agenția EFE. Armata activă a Elveției numără tot 80.000 de soldați la o populație de 8,7 milioane de persoane.

Claudiu Degeratu susține că din punct de vedere al personalului, situația nu e doar cenușie. „Sunt în jur de 10.000-15.000 de militari care au participat la exerciții și în teatre de război, în misiuni internaționale. Acești oameni pot face față oricând unui conflict. Dacă este să ne uităm doar la număr și la pregătire, eu cred că Armata Română stă bine sau măcar acceptabil”, precizează acesta.

Militari activi, state din Europa

Franța – 200.000
Marea Britanie – 184.860
Germania – 181.600
Italia -165.500
Polonia – 150.000
Grecia – 142.000
Spania – 133.200
Elveția – 101.000
România – 81.000
Ungaria – 41.600
Olanda – 41.380
Bulgaria – 37.000
Cehia – 28.000
Belgia – 25.000
Finlanda – 24.000
Suedia – 24.400
Portugalia – 24.000
Norvegia – 23.250
Lituania – 23.000
Danemarca – 20.000
Slovacia – 19.500
Letonia – 17.250
Austria – 16.000
Croația – 14.325
Moldova – 8.500
Estonia – 7.700

Scenariile unui conflict pe apă, aerian și terestru. Cum stă Armata Română prin comparație cu alte armate

Deși Rusia este acum cu ochii pe Ucraina, oficialii alianței se tem că lucrurile se vor schimba în viitor, iar NATO ar avea trei ani la dispoziție pentru a-și consolida apărarea împotriva unei posibile ofensive rusești ce ar viza teritoriul alianței.

Sub acest aspect, să vedem cum stau țările din flancul estic cu efectivele și echipamentele militare terestre, de marină și de aviație.

Război terestru

România (cu populație de 19 milioane) ar avea 35.000 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 100.000 de rezerviști și paralimitari/jandarmi.

Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea 377 tancuri și aproximativ 1.400 blindate. Ca artilerie, România ar avea puțin sub 1.400 de echipamente.

Polonia (cu populație de 37,7 milioane) ar avea 105.000 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 290.000 de rezerviști și paralimitari.

Ca tehnică de luptă, infanteria ar avea 577 tancuri și aproximativ 2.340 blindate. Ca artilerie, România ar avea puțin sub 1.400 de echipamente.

Letonia (cu populație de 1,8 milioane) ar avea 6.700 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 48.000 de rezerviști și paralimitari.

Ca tehnică de luptă, dotările se limitează la 1.081 de blindate și niciun tanc. Artileria numără 41 de echipamente.

Lituania (cu populație de 2,8 milioane) ar avea 14.500 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 110.000 de rezerviști și paralimitari.

Ca tehnică de luptă, dotările sunt de 881 de blindate și niciun tanc. Artileria numără 39 de echipamente.

Estonia (cu populație de 1,33 milioane) ar avea 4.000 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 90.000 de rezerviști și paralimitari.

Ca tehnică de luptă, dotările sunt de peste 1.400 de blindate și niciun tanc. Artileria numără 21 de echipamente.

Bulgaria (cu populație de 6,8 milioane) ar avea 17.000 de infanteriști activi și 3.000 de rezerviști.

Ca tehnică de luptă, dotările sunt de peste 120 de tancuri și peste 4.400 de blindate. Artileria numără 168 de echipamente.

Slovacia (cu populație de 5,4 milioane) ar avea 10.200 de infanteriști activi și niciun rezervist.

Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea 25 de tancuri și aproximativ 1.434 blindate. Ca artilerie, Slovacia ar avea peste 40 de echipamente.

Ungaria (cu populație de 9,7 milioane) ar avea 32.000 de infanteriști activi și 35.000 de rezerviști.

Ca tehnică de luptă, dotările sunt de 146 de tancuri și aproape 5.500 de blindate. Artileria numără 223 de echipamente.

Schimbările de strategie militară în regiune au început să fie vizibile după 2014, odată ce Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit deschis conflictele separatiste din estul Ucrainei. „Prognoza privind schimbarea strategiilor militare au apărut în 2014. Acum, după războiul din Ucraina este clar că armata NATO nu trebuie doar să respingă un atac punctual, ci și să se pregătească să facă față unei invazii la scară largă”, este opinia lui Claudiu Degeratu.

Război aerian

România ar avea 11.700 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea, teoretic, 85 de avioane tancuri și peste 50 de elicoptere.
Polonia ar avea 16.500 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația polonă ar avea, teoretic, 461 de avioane, dintre care 66 moderne, 212 de elicoptere, dar și 6 drone.
Letonia ar avea 250 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea 7 avioane, niciunul de atac, și 4 elicoptere.
Lituania ar avea 1.500 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea doar 9 avioane, dar niciunul de luptă, și 3 elicoptere.
Estonia ar avea 1.570 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea doar 11 avioane, dar niciunul de luptă, și 2 elicoptere.
Bulgaria ar avea 8.500 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea doar 36 avioane, dar niciunul de luptă, și 17 elicoptere.
Slovacia ar avea 3.300 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea doar 37 avioane, dar niciunul de luptă, și 14 elicoptere.
Ungaria ar avea 5.750 de militari în cadrul Forțelor Aeriene. Ca tehnică de luptă, aviația ar avea doar 40 avioane, dar niciunul de luptă, și 30 elicoptere.

„Noi nu avem forțe navale, nici avioane de vânătoare nu avem, în afara de cele câteva (n.r. – 17) avioane F-16. Din punct de vedere al dotărilor cu siguranță nu stăm bine și cu greu am față față unei invazii”, a mai punctat Claudiu Degeratu pentru CursdeGuvernare.ro. „S-a plecat de foarte jos: echipamentele mai datează încă, în majoritate, din epoca comunistă. Și doar o parte din efective – cea desemnată a activa în componența NATO – are și pregătirea de luptă necesară”, mai adaugă Claudiu Degeratu.

Război maritim/naval

România ar avea 6.800 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea 27 de nave, din care doar trei fregate, vase de dimensiuni medii.
Polonia ar avea 12.300 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea 66 de nave, din care doar 2 fregate și 2 cornete, dar și un submarin.
Letonia ar avea 1.000 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Armata Română ar avea 18 de nave, dintre care niciuna de luptă.
Lituania ar avea 700 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Marina ar avea 11 de nave, dar niciuna de luptă.
Estonia ar avea 500 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Marina ar avea 20 de nave, dar niciuna de luptă.
Bulgaria ar avea 4.400 de militari în cadrul Forțelor Navale. Ca tehnică de luptă, Marină ar avea 40 de nave, din care doar trei fregate și patru corvete, vase de dimensiuni medii.
Slovacia nu are marină și nici echipamente maritime.
Ungaria nu are marină și nici echipamente maritime.

Cazul singular în Europa al Elveției

Elveția, țară neutră cu 7 milioane de cetățeni, are serviciul militar obligatoriu pentru bărbați. Mai mult, în urmă cu doi ani, Parlamentul elvețian a luat în discuție, în premieră, introducerea cestui serviciu militar obligatoriu și pentru femei.

În Elveţia, serviciul militar are o durată cuprinsă între patru şi şase luni, în funcţie de armă, dar ulterior rezerviştii trebuie să participe anual la activităţi de instrucţie pentru menţinerea nivelului de pregătire.

Armata elvețiană numără aproximativ 100.000 de militari, după două runde de reducere a efectivelor armatei.

De precizat: Elveţienii au respins prin referendum în anul 2013 eliminarea serviciului militar obligatoriu.

Dotările Rusiei de dinainte de războiul din Ucraina

Rusia (cu populație de 19 milioane) ar fi avut 550.000 de infanteriști activi, la care se mai poate adăuga 2,23 milioane de rezerviști și paralimitari.

Ca tehnică de luptă, Armata Roșie ar fi avut 10.344 de tancuri și aproximativ 112.900 de blindate. Ca artilerie, Rusia ar avea peste 26. 000 de echipamente.

Rusia ar fi avut 165.000 de militari în cadrul Forțelor Aeriene.

Ca tehnică de luptă, aviația ar avea peste 2.700 avioane dintre care peste 1.000 de luptă, și 1.006 elicoptere.

Rusia ar fi avut 160.000 de militari în cadrul Forțelor Navale.

Ca tehnică de luptă, Marină ar avea 781 de nave, din care și un portavion.

„Nu se mai poate ocupa o țară de dimensiuni însemnate pentru că nu mai există armată de un milion de oameni care pleacă la război, așa cum era înainte. Vedeți și Rusia, care este o putere militară și o populație de 140 de milioane, a adunat de-abia vreo 180.000 de oameni pe care i-a trimis în Ucraina”, este opinia lui Hari Bucur-Marcu, expert militar.

„România nu se poate apăra de una singură. Probabil ar reuși să facă mai puțin decât armata ucraineană. În schimb, noi suntem parte a NATO. Raportul de forțe dintre NATO și Rusia este de 10 la 1 în favoarea Alianței”, mai adaugă specialistul.

Clasamentul Global Firepower

În urma studiului realizat în acest an (2024) de către Global Firepower, România se află pe locul 41 în topul celor mai puternice armate din lume, a 11-a ca forță militară a Uniunii Europene și pe locul 14 în NATO

Dacă se ia în calcul doar Planul de Est din Europa al NATO, România este pe locul 5 în cadrul armatelor care sunt cele mai apropiate de teritoriul Rusiei.

Însă, datele studiului mai arată că în comparație cu vecinii, state tot membre NATO, România ar sta mai bine. Asta pentru că Ungaria e situată pe locul 55 și Bulgaria se află pe locul 67.

Bugetul Apărării în România

În acest moment, MApN are în derulare mai multe proiecte de achiziții militare, dintre care cele mai importante sunt: sistem de rachete sol aer cu bătaie mare Patriot (etapa I), transportor blindat pentru trupe, sistem Himars (Multiple Launch Rocket System), instalații mobile de lansare rachete, platforme de transport auto, multifuncționale pe roti, drone, sisteme anti-drone, achiziții de avioane F-16, dar și nave de patrulare și chiar submarine pentru Marină.

Bugetul MApN din 2024 este de 8 miliarde de. euro, ceea ce înseamnă 2,3% din PIB-ul de 350 miliarde de euro.

Opt miliarde de euro este bugetul Ministerului Apărării Naționale în 2024, în creștere față de anul trecut cu 25%, dar sub ținta asumată verbal de 2,5% din PIB.

Din cei 8 miliarde euro însă, doar 3 miliarde de euro merg spre investiții, și 5 miliarde de euro merg spre funcționare: salarii, pensii şi bunuri şi servicii, conform bugetului Armatei publicat de Ministerul de Finanțe.

***

(Citiți și: ”Interviu Jonathan Holslag / Surprinzător nu este apetitul Rusiei sau al Chinei, ci lipsa de contramăsuri a Vestului”)

***