Europa pe hârtie versus Europa reală: Redresarea economică nu se regăsește în realitatea trăită de milioane de europeni – Presiune mare pe clasa de mijloc

Indicatorii macroeconomici sugerează un continent aflat pe drumul redresării. Inflația s-a apropiat de ținta de 2%, iar piețele muncii din întreaga Uniune Europeană rămân remarcabil de rezistente. Totuși, rezultatele sondajului Living and Working in Europe 2025 relevă o contradicție profundă. În lumea datelor agregate, furtuna pare să fi trecut; în realitatea trăită de milioane de oameni, redresarea încă nu a sosit, notează Eurofound.

Cea mai îngrijorătoare tendință este prăpastia tot mai mare dintre cei care au rezistat volatilității recente și cei care se luptă să facă față. Dacă în 2023, 40% dintre respondenții cu venituri mici raportau dificultăți în a-și acoperi cheltuielile, până în 2025, acest procent a crescut la 61%. Între timp, gospodăriile cu venituri mari au rămas în mare parte stabile.

„Implicația este clară: beneficiile stabilității macroeconomice nu ajung la jumătatea inferioară a distribuției veniturilor”, notează Eszter Sándor, manager principal de cercetare în cadrul unității Politici Sociale de la Eurofound.

Clasa de mijloc, sub presiune

Se conturează și o clasă de mijloc presată — mai precară decât ar sugera cifrele privind ocuparea forței de muncă.

Aproape 40% dintre persoanele cu vârste între 35 și 64 de ani, coloana vertebrală tradițională a forței de muncă și a bazei fiscale, raportează dificultăți în gestionarea cheltuielilor lunare.

Rezervele financiare aproape că au dispărut: un sfert dintre respondenți declară că nu au economii deloc, iar alt sfert au suficiente doar pentru trei luni.

Pentru aproape jumătate dintre respondenți, reziliența financiară a devenit un lux.

Locuința a devenit acum principalul risc social al epocii actuale

Locuința a devenit acum principalul risc social al epocii actuale, acționând ca un mecanism puternic pentru transferul ascendent al averii și consolidarea inegalității. În acest context, sectorul chiriilor suportă o povară disproporționată.

Datele arată că 61% dintre chiriașii privați au puțină sau nicio rezervă financiară. Spre deosebire de proprietari, aceștia sunt imediat expuși șocurilor de preț și creșterilor chiriilor, adesea cu stabilitate limitată.

„Aceasta nu este doar o problemă economică; este o sursă de insecuritate locativă profundă, care împiedică planificarea pe termen lung. Când o gospodărie nu poate garanta acoperișul de deasupra capului, optimismul este prima victimă”, susține cercetătoarea.

Semnal de alarmă: starea sănătății mintale colective

Măsurată prin indicele WHO-5, rezultatele sondajului indică o criză a sănătății mintale: 57% dintre respondenți — aproape 6 din 10 — prezintă în prezent risc de depresie.

„Evidența sugerează că sănătatea mintală nu poate fi izolată ca o problemă medicală separată; este inseparabil legată de condițiile socio-economice. Există o corelație puternică între stresul financiar, instabilitatea locativă și deteriorarea bunăstării psihologice. Optimismul care ar fi trebuit să revină după pandemie nu s-a materializat. În schimb, incertitudinea geopolitică și percepția unui dezechilibru în redresare au lăsat respondenții într-o stare de tensiune psihologică cronică”, susține specialista Eurofound.

Sándor argumentează că această insecuritate economică contribuie la erodarea încrederii în cadrele democratice și instituționale.

În mod constant, respondenții aflați în poziții vulnerabile — șomeri, lucrători slab plătiți și persoane cu dizabilități — raportează cele mai scăzute niveluri de încredere în guvernele naționale și în sistemul juridic., susține ea

„Se instalează o deziluzie la vârsta mijlocie. În timp ce cohortele mai tinere încă privesc către UE pentru a aborda externalitățile globale, cum ar fi schimbările climatice, respondenții de vârstă medie au mult mai puțină încredere în instituții. Se deschide un decalaj între retorica unei Europe reziliente și realitatea vieții de zi cu zi. Fără îmbunătățiri tangibile ale securității gospodăriei, acest optimism în scădere constituie un semnal de avertizare pentru viitoarea polarizare socială și dezangajarea democratică”, notează cercetătoarea.

(Citește și: ”Clasa de mijloc a României urcă la 61% din populație. Cum arată statele ECE și cum a scăzut inegalitatea veniturilor din România”)

***