Guvernatorul Isărescu anunță o nouă strategie pentru recuperarea Tezaurului românesc de la Moscova

Banca Națională a României (BNR) va înainta autorităților un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui eveniment la BNR.

”Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente și durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituțiilor statului român și al societății civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile și legitime într-o democrație, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens și, mai ales, lipsește de constanță niște eforturi care trebuie să fie, de fapt, naționale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Națională a României va înainta autorităților un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova. Aș reaminti că, în anul de grație 1918, situația geopolitică a Europei era mult mai complicată și mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice și culturale s-au adunat și au acționat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârșitul acelui an”, a precizat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema ”Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – actualități și perspective”.

Guvernatorul BNR a menționat că în data de 29 aprilie se împlinesc 146 de ani de la înființarea instituției, iar marea pierdere a BNR este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 și 1917 la Moscova, care nu au fost returnate niciodată.

România are o creanță validă, exigibilă și total legală asupra Federației Ruse, moștenitoarea vechii URSS

”După aproape un secol și jumătate de funcționare, putem spune că Banca Națională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Și este vorba de un capitol consistent, în care bilanțul contribuției instituției noastre la progresul societății românești a înregistrat beneficii pe care cercetarea istorică le-a evidențiat în ultimele trei decenii și continuă să o facă. În același timp însă, am avut și pierderi. Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 și 1917 la Moscova. Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniță comună și cu care împărțeam frontul de Est. Chiar în acele condiții, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iași numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta ‘integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Națională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât și în timpul păstrării lor la Moscova’. După cum știți, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internațional, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918”, a afirmat Mugur Isărescu.

El a menționat că problema tezaurului de la Moscova a intrat pe agenda sa de lucru chiar în ziua în care a fost numit guvernator al Băncii Naționale a României, la 4 septembrie 1990.

Conferința financiară de la Genova din 1922 a stabilit ca guvernul sovietic să restituie guvernului român valorile depozitate la Moscova

”Așa cum am mai menționat și cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoțită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului. În consecință, am respectat jurământul. Începând din anul 1991, Banca Națională a prezentat sistematic opiniei publice interne și externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și sechestrat de Uniunea Sovietică. Mai întâi a fost o muncă de cercetare, de documentare și de publicare a documentelor pentru reconstituirea traseului istoric al acestei chestiuni și pentru prezervarea memoriei sale. Apoi, am trecut la abordarea chestiunii propriu-zise a recuperării tezaurului”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a afimat că, de peste trei decenii, promovând tematica tezaurului său de la Moscova, în limitele competențelor și puterilor sale, Banca Națională și-a asumat un serviciu de utilitate publică, ”acela de prezervare a memoriei istorice, pentru a fi transmisă generațiilor viitoare, ca cel mai solid fundament al drepturilor noastre legitime”.

(Citește și: Tezaurul românesc față în față cu activele rusești înghețate din Belgia – creanța României asupra Moscovei)

(Citește și: Parlamentul European cere Rusiei să returneze integral României tezaurul național)

***