Fabrica de ceramică „Frații Tompa” din Turda, furnizor al Casei Regale în perioada interbelică

La începutul secolului XX, în plină evoluție a ideii de a configura un „stil național”, idee îmbrățișată de întreaga elită socială care își decora interioarele cu vase de ceramică rezultate din cele mai noi și prestigioase ateliere. În acest sens, amintim atelierul lui Gheorghe Niculescu de la Băneasa, Atelierul Troița, atelierul de la Periș condus de artizanul Gheorghe Boboc sau fabrica de ceramică „Frații Tompa” de la Turda. Marca acestor ateliere o regăsim pe nenumărate piese din colecția adunată și expusă de renumitul legist Nicolae Minovici, în vila sa de la șosea.

Fabrica pentru industria ceramică a Fraţilor Tompa din Turda, județul Cluj, era cunoscută nu doar pe teritoriul României Mari, ci, în majoritatea țărilor europene şi chiar în Canada şi New-York. Aici, aceste produse de manufactură clujeană erau căutate şi preţuite, motiv pentru care exporturile erau deosebit de mari, scrie Muzeul Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.

În perioada interbelică, cei trei frați: Antal, Tompa și Farkas au pus bazele primei fabrici de ceramică din Turda. În timp, spre anii 1920 aceasta a devenit o întreprindere cu numele de „Tompa Tesvérek” – „Fraţii Tompa”, cu o vastă reţea comercială pe teritoriul României, având numeroşi angajaţi olari şi pictori, ajungând în câțiva ani la 60 de muncitori, dintre care 90% erau de etnie română.

În perioada antebelică exista doar un atelier unde cei trei frați alături de tatăl lor realizau astfel de piese, iar ceramica produsă aici era inscripționată cu 4 litere de „T”. Moștenind „Industria ceramică din Turda” de la tatăl lor şi muncind alături de angajaţi, au sporit ramurile produselor, i-au dat un nou avânt, deschizând şi două depozite de desfacere la Bucureşti: unul în Str. Buzeşti 22, altul în Str. Carol 33.

Vas din colecția Muzeului Nicolae Minovici

Produsele cele mai întâlnite erau vasele de pământ pentru bucătărie, ornamentele speciale pentru salon, glastrele pentru flori în diferite mărimi, ghivicele, borcanele pentru dulceaţă, străchini şi farfurii, căni pentru ceai şi cafea cu lapte, ulcioarele pentru apă, ploşti, puşculiţe, scrumiere. Produsele de manufactură turdeană aveau preţuri convenabile și totodată contribuiau la cunoaşterea ceramicii româneşti şi artei populare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Conform Monitorului Oficial, Partea a doua din anul 1932, se acordă cu titlul definitiv, conform art. 3 din lege, fabricii de ceramică „Frații Tompa” din comuna Turda, „înlesnirile și foloasele legii pentru încurajarea industriei naționale, specificate mai jos:

1. Scutirea de vamă pentru mașini, părți de mașini și accesoriile lor, necesare atât în cursul funcționării, precum și în cazuri de schimbare, completare sau adăogire a fabricii, în conformitate cu prevederile art. 3, alin. c din lege;

2. Reducere de transport pe C. F. R., conform dispozițiunilor referitoare din lege, art. 3, punctul d;

3. Impozitul va fi cel ce rezultă din legile actualmente în vigoare și cele ce vor mai interveni pe viitor;

4. Și de celelalte foloase ce rezultă din lege”.

Vas din colecția Muzeului Nicolae Minovici

Aceste produse, în timp, au reprezentat ceramica românească la diferite expoziții naționale și internaționale, târguri, motiv pentru care fabrica a fost distinsă cu 23 de medalii de aur, iar pentru merite deosebite, M.S. Regele i-a conferit titulul de „Furnizor al Casei Regale”. Printre decorațiile primite pentru perfecţiunea produselor sale, amintim „Crucea industrială” şi „Meritul industrial”, cl. 41 a.

De asemenea, subliniem câteva din expozițiile la care această ceramică a reprezentat România cu un deosebit succes: în anul 1934, la Târgul de monstre din Sibiu participa cu un stand de vase de ceramică artistică.

În 1937, „Frații Tompa” participau cu vase de ceramică la Expoziția Internațională de la Paris, unde acestea au făcut furori la standul meseriașilor români din cadrul expoziției. Un an mai târziu, în 1938, participau la Expoziția Internațională de la Berlin, iar pentru manufactura porțelanului de Turda au fost premiați. La această expoziție, a atras atenția un vas decorativ pe care se găseau, în basorelief, prinşi în horă, ţărani din România.

Surse:

_{Monitorul Oficial, Partea 2, august 1932.}

_{Patria, mai 1934, decembrie 1936.}

_{Universul, 1937.}

_{Foto sus: Imagine de la Târgul de monstre din Sibiu, 1934, postată în „Satele din România”.}