Studiu: Peste 1,2 mld. de persoane suferă de tulburări mintale, creștere cu 95% față de 1990 – Vârful incidenței s-a mutat în categoria 15 – 39 ani

Aproape 1,2 miliarde de persoane din întreaga lume sufereau de tulburări mintale în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 95,5% față de 1990, conform unui studiu publicat săptămâna trecut în revista științifică The Lancet.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în cazul anxietății și depresiei, care au fost, de asemenea, cele mai frecvente tulburări în 2023.

Pe locul al treilea s-a situat o categorie reziduală de tulburări de personalitate neînsoțite de alte tulburări mintale sau de consum de substanțe.

Studiul, publicat joi în revista The Lancet, a relevat, de asemenea, modul în care tendințele principalelor 12 tulburări mintale diferă în funcție de vârstă, sex, locație și factori sociodemografici în 204 țări și teritorii, autorii menționând „că intrăm într-o fază și mai îngrijorătoare de agravare a poverii tulburărilor mintale la nivel global”.

Creșterea înregistrată în ultimele trei decenii înseamnă că tulburările de sănătate mintală reprezintă în prezent peste 17% din totalul dizabilităților la nivel mondial, conform studiului realizat de cercetători de la Institutul pentru Metrici și Evaluare în Sănătate (IHME) și de la Universitatea din Queensland.

În 1990, se estimau 599 de milioane de cazuri de tulburări de sănătate mintală la nivel global. Treizeci și trei de ani mai târziu, în 2023, se estimează că au existat 1,17 miliarde de cazuri în întreaga lume.

Dintre cele 12 tulburări mintale evaluate, tulburările de anxietate și tulburările depresive majore au fost cele mai frecvente.

Incidența dizabilităților generate de tulburările mentale, îngrijorătoare – situația necesită investiții susținute în sistemele de sănătate mintală

Numărul cazurilor de tulburări de anxietate a crescut de la 182 de milioane în 1990 la 470 de milioane în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de peste 47% după ce s-a ținut cont de creșterea populației.

Tulburările depresive majore au înregistrat o creștere de 24%, de la 102 milioane de cazuri în 1990 la 236 de milioane de cazuri în 2023.

„Aceste tendințe ascendente pot reflecta atât efectele persistente ale stresului legat de pandemie, cât și factori structurali pe termen lung, precum sărăcia, nesiguranța, abuzul, violența și scăderea legăturilor sociale”. (…) Abordarea acestei provocări tot mai mari va necesita investiții susținute în sistemele de sănătate mintală, acces extins la îngrijire și acțiuni globale coordonate pentru a sprijini mai bine populațiile cele mai expuse riscului”, a declarat autorul principal al raportului, dr. Damian Santomauro, profesor asociat la Centrul pentru Cercetare în Sănătate Mentală din Queensland și profesor asistent afiliat la IHME.

Incidența globală a dizabilităților cauzate de tulburările mintale este „și mai îngrijorătoare”

Raportul a analizat datele disponibile pentru o duzină de tulburări mintale diferite, printre care tulburările de anxietate, schizofrenia, tulburarea bipolară, anorexia și bulimia.

Numărul de DALY pentru o boală combină anii trăiți cu dizabilitate și anii de viață pierduți din cauza decesului prematur.

Un „an de viață ajustat în funcție de dizabilitate” (DALY) reprezintă un an de viață pierdut din cauza unei boli sau a unei dizabilități.

Tulburările mintale au fost a cincea cauză principală a DALY la nivel global în 2023, în creștere față de locul 12 ocupat în 1990.

În total, acestea au reprezentat 171 de milioane de ani de viață pierduți la nivel mondial în 2023.

„Scăderea ratelor de mortalitate cauzate de bolile transmisibile, materne, nutriționale și neonatale din ultimii 30 de ani a permis unui număr mult mai mare de persoane să trăiască mai mult”, se arată în raport.

„Însă [acest lucru – n.red.] nu s-a produs fără o creștere a incidenței bolilor cronice și invalidante, precum tulburările mintale. Tulburările mintale sunt de zeci de ani una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global. Cu toate acestea, concluziile studiului [Global Burden of Disease] din 2023 sugerează că intrăm într-o fază și mai îngrijorătoare de agravare a poverii tulburărilor mintale la nivel global”, mai arată raportul

Studiul a constatat, de asemenea, că atât numărul de cazuri, cât și DALY-urile nu erau distribuite în mod egal.

Tulburările de anxietate și tulburările depresive majore au reprezentat cea mai mare parte a sarcinii reprezentate de tulburările mintale.

Ambele tulburări s-au numărat, de asemenea, printre cele 20 de cauze principale ale DALY în 152 din cele 204 de țări incluse în studiul „Global Burden of Disease”.

Ambele au atins niveluri maxime în anii care au urmat pandemiei de COVID-19.

În pofida numărului mai redus de cazuri, schizofrenia a fost a treia cauză principală a DALY-urilor asociate tulburărilor mintale la nivel global „datorită gravității sale ridicate”.

Vârful incidenței s-a mutat în categoria persoanelor mai tinere

Tulburările mintale reprezintă din ce în ce mai mult una dintre principalele cauze de dizabilitate, femeile și persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani fiind cele mai afectate.

Deși este obișnuit ca incidența să fie mai mare în rândul femeilor, vârful înregistrat în grupa de vârstă 15-19 ani este o premieră în istoria studiului GBD, a afirmat Santomauro. „În trecut, am observat întotdeauna acest vârf la vârsta de mijloc”, a explicat el.

Grupa de vârstă mai tânără reprezintă o perioadă vulnerabilă și importantă pentru dezvoltarea creierului și a abilităților sociale și intelectuale, a afirmat dr. Robert Trestman, președintele catedrei de psihiatrie și medicină comportamentală de la Virginia Tech Carilion School of Medicine. Dezvoltarea întreruptă poate avea repercusiuni pe termen lung, a adăugat Trestman, care nu a fost implicat în studiu, dar este citat de CNN.

Deși tinerii se confruntă cu acești factori de stres, iar pandemia a afectat în mod special acest grup, „din păcate, nu dispunem de multe date privind cauzele acestei creșteri în rândul tinerilor”, a spus Santomauro.

Tipul tulburării de sănătate mintală a variat în funcție de vârstă.

„Constatările noastre arată că incidența tulburărilor mintale atinge un nivel maxim în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, o perioadă critică de dezvoltare care poate influența traiectoria educațională, profesională și relațională”, a explicat coautoarea dr. Alize Ferrari, profesor asociat la Centrul pentru Cercetare în Sănătate Mintală din Queensland.

Toate cele 12 tulburări analizate au fost prezente în rândul grupului de vârstă 15 – 19 ani, „vârsta la care tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră au devenit cele mai răspândite”, potrivit raportului.

Rata DALY a rămas ridicată între 20 și 39 de ani, înainte de a scădea lent începând cu vârsta de 40 de ani.

„Tulburările mintale reprezintă astfel provocări pentru persoanele aflate la vârsta activă (sau care se apropie de aceasta), de la care se așteaptă să contribuie economic și în calitate de îngrijitori”, se arată în raport.

„În ansamblu, aceste tendințe evidențiază necesitatea promovării bunăstării mentale pe tot parcursul vieții, prin prevenire și intervenție timpurie, pentru a îmbunătăți rezultatele pentru copii, familii și comunități până la vârsta adultă.”

Femeile au fost, de asemenea, afectate în mod disproporționat, 620 de milioane dintre ele trăind cu o tulburare mintală la nivel global în 2023.

Această cifră a fost comparată cu 552 de milioane de bărbați de toate vârstele care trăiau cu o tulburare mintală în același timp.

Îmbunătățirea accesului la ajutor de specialitate

Experiențele legate de sănătatea mintală și accesul la îngrijire variază semnificativ, iar o mare parte a responsabilității pentru îmbunătățirea situației revine factorilor de decizie și altor autorități din domeniul sănătății, au afirmat experții.

„Este îngrijorător faptul că această creștere a presiunii nu a fost însoțită de o extindere proporțională a serviciilor de sănătate mintală”, precizează autorii studiului. „Răspunsul la nevoile de sănătate mintală ale populației noastre globale, în special ale celor mai vulnerabili, este o obligație, nu o alegere.”

Îmbunătățirea factorilor legați de stilul de viață, cum ar fi dieta, relațiile sociale, exercițiile fizice, somnul, hobby-urile și echilibrul dintre viața profesională și cea personală, atunci când este posibil, sunt, de asemenea, esențiale, conform experților.

(Citește și: Peste 22.000 de copii şi adolescenţi din România, înregistraţi cu tulburări mintale – INSP avertizează asupra legăturii, confirmate, dintre consumul digital excesiv și sănătatea mintală)

****