INS – Economia în T1: Investițiile au fost singurul motor – consumul, industria și serviciile, contribuție negativă la PIB

Investițiile au fost principalul motor al economiei în primul trimestru din 2026 și au contribuit la atenuarea unei părți din impactul negativ provenit din consum și din variația stocurilor, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Datele defalcate au adus o serie de revizuiri:

– actualizate indică acum o stagnare a economiei față de trimestrul precedent, comparativ cu o contracție de -0,2% raportată în estimarea preliminară;

– în termeni anuali, economia este acum estimată să se fi contractat cu -1,2%, față de -1,7% în estimările preliminare;

-1,3 contribuția consumului, +0,9% investițiile

Din perspectiva cererii, consumul privat a diminuat rezultatul anual al PIB cu -1,3 puncte procentuale în T1 2026, în timp ce consumul public a avut un impact neutru. De asemenea, stocurile au avut o contribuție negativă semnificativă, de -1,0 puncte procentuale.

Pe de altă parte, formarea brută de capital fix – investițiile – a adăugat 0,9 puncte procentuale, iar exporturile nete +0,2 puncte procentuale.

„Structura cererii este, în mare măsură, în linie cu așteptările noastre și confirmă semnalele observate în datele cu frecvență ridicată. Ne așteptăm ca consumul să continue să reprezinte o frână pentru creșterea economică cel puțin în următoarele câteva trimestre. În acest context, menținerea unui ritm susținut de creștere a investițiilor devine esențială pentru a evita o recesiune mai profundă”, notează economiștii Erste, într-o notă transmisă investitorilor.

Din perspectiva ofertei, doar construcțiile au tras PIB-ul în sus în primul trimestru

Din perspectiva ofertei, agricultura a avut o contribuție neutră la dinamica anuală a PIB în T1 2026.

Industria a redus creșterea economică cu -0,2 puncte procentuale, în timp ce construcțiile au fost principalul contributor pozitiv, cu +0,4 puncte procentuale.

Sectorul serviciilor a avut o contribuție negativă semnificativă, de -1,3 puncte procentuale, singurele semnale pozitive venind din activitățile de divertisment. Taxele nete au avut o contribuție neutră.

Activitatea investițională ar trebui să accelereze, dar economia se va contracta în acest an

Economiștii Erste continuă să anticipeze o recesiune moderată în 2026, cu o contracție a PIB-ului real de 0,3%, după creșterea dezamăgitoare de 0,7% din 2025.

„Se estimează că consumul va rămâne modest în acest an, după cum sugerează datele cu frecvență ridicată, pe fondul inflației ridicate, care menține creșterea reală a salariilor în teritoriu negativ pe parcursul întregului an. În schimb, activitatea investițională ar trebui să accelereze, susținută de fondurile europene semnificative disponibile pentru România în 2026. Factorii politici par hotărâți să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls important formării de capital și să compenseze parțial slăbiciunea consumului privat. Exporturile nete ar putea aduce o surpriză pozitivă în acest an, având în vedere evoluția balanței comerciale din primul trimestru”, notează ei.

Comisia Europeană: Modelul bazat pe consum și-a epuizat potențialul, creșterea viitoare depinde de inovare

Evoluția din primul trimestru pare să confirme și avertismentele recente ale Comisiei Europene privind limitele modelului de creștere al României. După ce a ajuns la aproximativ 78% din media UE a PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, economia nu mai poate avansa în același ritm prin stimularea consumului.

Creșterea productivității muncii a încetinit semnificativ, de la circa 4,5% pe an în perioada 2015–2019 la aproximativ 2% pe an în 2020–2025. Comisia constată că progresele au fost concentrate în clustere industriale deținute de capital străin din sectoarele auto, farmaceutic, chimic și electronic. România se clasează pe ultimul loc în UE în European Innovation Scoreboard 2025, la 37,7% din media europeană, cu o intensitate a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare stagnantă la circa 0,5% din PIB, față de media UE de 2,2%.

Potrivit analizei Comisiei, convergența viitoare va depinde tot mai mult de investiții, inovare, digitalizare și creșterea productivității, în condițiile în care aportul consumului intern se diminuează.

Revizuiri drastice de prognoze

Perspectivele rămân dificile și pentru restul anului. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit semnificativ în jos prognozele pentru România și estimează acum o contracție a PIB de 0,2% în 2026, față de o creștere de 1,2% anticipată anterior. Instituția invocă efectele consumului slab, inflația încă ridicată și impactul măsurilor de consolidare fiscală.

Pentru 2027, BERD estimează o revenire modestă, cu o creștere economică de 1,8%, însă și această prognoză este mai redusă decât cea publicată anterior.

În paralel, Comisia Europeană a operat una dintre cele mai severe revizuiri ale prognozei pentru România din ultimii ani, coborând estimarea de creștere pentru 2026 la 0,1%, față de 1,1% anticipat anterior — cea mai drastică revizuire din UE.

(Citește și: ”Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie”)

***