Consiliul Concurenței propune o amendă de 800 mil. € băncilor acuzate de manipularea ROBOR

Amenda pentru băncile care ar fi manipulat indicele ROBOR se ridică la 800 de milioane de euro, sumă propusă deja de specialiștii Consiliului Concurenței în urma investigației derulate pe piața bancară. Plenul instituției urmează să aprobe această decizie până la sfârșitul lunii iunie, marcând una dintre cele mai mari amenzi din istoria sistemului financiar românesc. La sfârșitul lunii iunie expiră mandatul actualei conduceri a Consiliului Concurenței.

Pentru comparație, amenzile totale aplicate de către Consiliul Concurenței în 2025 au fost de doar 68,9 milioane de euro. Băncile vizate vor trebui să răspundă și să prezinte puncte de vedere. Decizia plenului ar urma să fie luată în perioada următoare, posibil până la final de iunie, când se termină actualul mandat al echipei de conducere.

Dincolo de cifre, o penalizare de o asemenea mărime va pune presiune directă pe marjele de profitabilitate ale instituțiilor de credit. O amendă aplicată marilor jucători din piața financiară se va traduce printr-o ajustare a politicilor de risc și, potențial, prin costuri mai mari pentru creditele corporate și de retail.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în moneda națională. Indicele influențează direct valoarea ratelor pentru persoanele care au credite în lei cu dobândă variabilă, fiind un barometru sensibil al lichidității din piață.

Investigația Consiliului Concurenței vizează un schimb de informații considerat neconcurențial, care ar fi viciat modul de formare a dobânzilor zilnice.

„Raportul susţine că există un schimb de informaţii care distorsionează concurenţa. Deci, faptul că în momentul când cotează, o bancă, când spune care e cotaţia ei pentru ROBOR, ştie care-s cotaţiile altor bănci, influenţează decizia băncii şi distorsionează mesajul sau corectitudinea indicelui, să spunem, aşa. Deci, cotaţiile nu sunt independente, asta susţine raportul” afirmă Bogdan Chirițoiu, Președinte Consiliul Concurenței

Dar piața bancară respinge categoric aceste interpretări. Și până la urmă, o analiză tehnică a cotațiilor interbancare arată că transparența este inerentă mecanismului de fixing, unde participanții trebuie să cunoască reperele pentru a calibra cererea și oferta de lichiditate.

„Sunt chestiuni luate din context şi puse în acest raport de investigaţie, fără să fie o chestie foarte serioasă şi care a condus la multă neclaritate şi, aş spune, chiar dezinformare în spaţiul public” explică Bogdan Neacșu, Președinte Asociația Română a Băncilor.

Cele 10 bănci vizate sunt Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul“, și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

Cititi si: Consiliul Concurenței: Companii de taxi din București, amendate cu 4 mil. lei – Aeroportul Otopeni, obligat să permită accesul aplicațiilor de ridesharing pe terminalele touch-screen

***