Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) avertizează în Nota ce însoțește prognoza de primăvară că, la nivel sectorial, cele mai recente date privind indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a activității economice în majoritatea sectoarelor în ultimele luni.

Conform CNSP, PIB-ul real e estimat acum să ”crească” cu doar +0,1% în 2026, o corecție negativă de 0,9 puncte procentuale – în bugetul aprobat în martie, Guvernul estima o creștere a PIB real de +1,0%. Totodată, inflația medie anuală e prognozată acum de CNSP la 7,9% în acest an, cu 1,4 puncte procentuale mai mare față de estimarea din toamnă (6,5%).

Economia, prognozată să stagneze pentru al 3-a an la rând – Inflația va fi din nou mai mare, umflând PIB-ul nominal

Conform CNSP, încetinirea activității economice până în pragul stagnării PIB real e pusă pe fondul ”moderării cererii interne, al presiunilor persistente asupra costurilor și al unui context economic marcat de incertitudini, scăderi pronunțate fiind înregistrate în serviciile pentru populație, comerțul cu amănuntul, transporturi și sectorul IT sau anumite ramuri industriale (vezi tabel mai sus)”.

În nota oficiului guvernamental, pe latura ofertei (producției economice), stagnarea economică prevăzută pentru acest an a avut în vedere ”o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor – în special cele energetice – conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv”.

”Perspectivele de redresare a industriei rămân încă rezervate” – Al patrulea an consecutiv de scădere al industriei, prognozează CNSP

”Ca urmare, rata valorii adăugate brute (a industriei) a fost estimată la -0,3%, suportând o revizuire în scădere cu 0,8 puncte procentuale”, arată CNSP, care estimează o contribuție zero a industriei la creșterea reală a PIB și o scădere de -0,5% a producției. Industria are o pondere în PIB de 16%-17%.

În nota ce însoțește prognoza se arată că perspectivele de redresare a industriei rămân încă rezervate, ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, de incertitudinile asociate politicilor comerciale globale, precum și de menținerea unor costuri ridicate ale energiei.

”În același timp, redresarea cererii externe se conturează lent, în special din partea principalilor parteneri comerciali ai României, ceea ce continuă să afecteze dinamica generală de creștere a activității industriale pe termen scurt”, explică CNSP.

Amintim că prognoza CNSP rectifică negativ estimările de creștere reală a economiei (PIB) și estimările pentru inflație, în contextul unui mediu internațional turbulent – cu șocuri multiple de ofertă care împing în sus inflația – și a intensificării procesului de scădere a deficitului bugetar.

”Incertitudinile și riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat la începutul anului 2026 la nivel mondial și regional pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și a escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu. Acesta a generat un șoc energetic cu impact asupra tuturor statelor importatoare de petrol, gaze naturale și combustibili din regiune, perturbând, pe lângă aprovizionarea cu produse energetice, și lanțurile globale de îngrășăminte chimice și alte produse care tranzitează regiunea”, arată CNSP în nota sa explicativă.

Evoluția pe ramuri: industria continuă să tragă în jos PIB-ul, serviciile și consumul la fel – construcțiile, agricultura și investițiile vor sprijini dinamica PIB

Și pentru sectorul serviciilor (inclusiv consum) se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate consumatorilor casnici, mai spune instituția.
De notat că, la nivel de ramuri care formează PIB-ul, serviciile, care au o pondere de 61% la valoarea adăugată brută care formează efectiv produsul intern brut, sunt așteptate să aibă o contribuție negativă la PIB de -0,5 puncte procentuale, cu o rată a valorii adăugate brute de -0,8%, în revizuire față de prognoza de toamnă cu -1,2 puncte procentuale.

Pe de altă parte, în contextul în care la 31 august se va încheia PNRR, CNSP estimează că fondurile europene vor genera un avans de 4,2% al investițiilor brute. Construcțiile, în acest context, sunt estimate să aibă o contribuție pozitivă la PIB de 0,5 puncte procentuale, cu o creștere de +5,5% a valorii adăugate brute în acest an, după o revizuire pozitivă de +1,4 puncte procentuale. Construcțiile au o pondere de 8-9% în PIB.

”Construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului. (…) Pe partea de cheltuieli (…) formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice”, se arată în notă.

În ceea ce privește agricultura, aceasta e prognozată cu o contribuție pozitivă la PIB de +0,1 puncte procentuale, în contextul unei valori adăugate brute de +3,5 puncte procentuale, cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de toamnă. CNSP vorbește, ca risc la adresa agriculturii, despre ”îngreunarea accesului la îngrășăminte”, care poate afecta agricultura și industria alimentară. Agricultura are o pondere de 3% la formarea PIB.

Per total CNSP notează faptul că ”prognoza macroeconomică este supusă unui grad ridicat de incertitudine” având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu, în timp ce ”abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale” sunt considerate ”riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice”.

(Citește și: ””Economia se schimbă IREVERSIBIL, Statul rezistă INCORIGIBIL” – CRONICILE Nr.70. Sumarul, titlurile, autorii”)

(Citește și: CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB)

(Citește și: INS – Economia în T1: Investițiile au fost singurul motor – consumul, industria și serviciile, contribuție negativă la PIB)

(Citește și: ”Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie”)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

***