DOCUMENT/ Programul de Guvernare propus de Eugen Tomac: reorganizare administrativ-teritorială, listări la bursă și investiții în energie

Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat, sâmbătă, programul de guvernare cu care intenționează să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de învestitură.

Documentul, structurat în 21 de capitole, propune un pachet amplu de reforme economice, fiscale, administrative și sociale, acoperind domenii de la reorganizarea teritorială a statului până la digitalizare, energie și sănătate.

Programul vine într-un context economic dificil: România înregistrează o creștere reală de doar 0,7% în 2025 — cea mai slabă din regiune —, o recesiune tehnică confirmată de INS după două trimestre consecutive de scădere, o inflație de 10,7% în aprilie 2026 și un curs leu-euro care a atins maximul istoric de 5,2180 lei.

Tomac propune reforme structurale precum: listarea companiilor de stat la bursă, reorganizarea administrativ-teritorială prin transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică, depolitizarea ANAF, investiții în energia nucleară și valorificarea gazelor din Marea Neagră.

Guvernul are nevoie de 233 de voturi pentru învestitură, iar susținerea parlamentară rămâne incertă.

(DOCUMENT/ Program de guvernare – Eugen Tomac)

Reforma administrativ-teritorială — „prioritatea zero”

Poate cea mai importantă reformă economică pe termen lung vizată de Tomac este reorganizarea administrativ-teritorială. Documentul susține că România este singura țară din UE care nu a realizat o astfel de reformă la standarde europene și că reașezarea structurii teritoriale reprezintă condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă.

Concret, programul propune transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică, praguri minime de populație și capacitate fiscală pentru comune și orașe, comasarea sau asocierea obligatorie a unor unități administrativ-teritoriale, precum și redistribuirea competențelor și a resurselor fiscale către nivel regional.

Regiunile se adaugă însă structurii birocratice existente, fără ca județele și localitățile să dispară.

Economie și mediul de afaceri

Programul plasează România în contextul unui PIB de 374 miliarde de euro în 2025 și o creștere reală de doar 0,7% — cea mai slabă din regiune — cu o recesiune tehnică confirmată de INS (două trimestre consecutive de scădere, T4 2025: -1,9%), o inflație de 10,7% în aprilie 2026 — locul 1 în UE la scumpirea alimentelor — și un curs ce a atins maximul istoric de 5,2180 lei/euro.

Dintre măsurile propuse pentru mediul de afaceri, documentul prevede un sistem de scoring fiscal pozitiv pentru contribuabilii corecți și extinderea precompletării Declarației Unice la toate categoriile de PFA, cu o țintă de rată de corecție sub 5% până la declarația aferentă anului fiscal 2027.

De asemenea, una dintre cele mai importante promisiuni este instituționalizarea unei perioade minime de șase luni între publicarea și intrarea în vigoare a oricărei modificări fiscale cu impact asupra companiilor.

La capitolul IMM-uri, programul prevede înregistrare exclusiv online, fără taxe la constituire, impozit zero pe venit pentru cifre de afaceri de maximum 20.000 de euro, posibilitatea ținerii contabilității în partidă simplă și depunerea unui singur document la ANAF.

Bugetul de promovare turistică a României urmează să crească la minimum 10 milioane de euro pe an în primii trei ani și la 20 de milioane de euro începând cu anul patru, cu publicarea indicatorilor de rezultat.

Companii de stat: Audit, rating și listări la bursă

Programul prevede audit extern și clasificarea companiilor de stat cu pierderi de peste doi ani într-un sistem de rating A-E.

Pentru companiile evaluate în categoriile D și E, statul ar urma să decidă în maximum șase luni dacă acestea sunt restructurate, listate la bursă, transformate în parteneriate public-private sau lichidate.

Programul mai prevede oprirea bonusurilor și salariilor suplimentare nejustificate în companiile deținute integral de stat, inclusiv eliminarea salariilor 13 și 14.

Ca reformă structurală, se propune listarea unor pachete minoritare la bursă și închiderea companiilor cu pierderi cronice, printr-un proces de „lichidare inteligentă” care să valorifice activele acestora.

Finanțe publice și ANAF

La finanțe publice, documentul propune înființarea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, cu termene standard de 30 de zile pentru răspunsuri, care devin opozabile administrației, și publicarea unui raport anual privind întrebările frecvente.

Programul prevede extinderea și consolidarea SAF-T și e-Factura B2C, generalizarea e-Sigiliu pentru tranzitul de mărfuri în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului, combaterea evaziunii pe sectoare prioritare, introducerea bodycam-urilor și a testelor de integritate pentru antifraudă și vameși.

Reorganizarea ANAF urmează un model centralizat de analiză de risc, cu centralizarea la nivel central și regional și renunțarea la modelul silozurilor actuale.

Documentul mai prevede crearea unei unități centrale de prognoză bugetară, consolidarea Consiliului Fiscal și introducerea unui cadru de bugetare pe obiective, cu un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget al noului guvern.

Energie

Programul constată că România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot — 108 EUR/MWh în 2025 — și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în semestrul doi din 2025.

Printre măsurile propuse se numără menținerea legislației de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru din 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.

Investițiile strategice vizează retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pregătirea reactoarelor 3 și 4, valorificarea gazelor din Neptun Deep, dezvoltarea Coridorului Vertical și operaționalizarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră.

Documentul mai prevede revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, dezvoltarea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili și înființarea unor ghișee energetice pentru cetățeni.

Digitalizare

În domeniul digitalizării, programul constată că 57% dintre români nu au un eID și 19% nu știu de existența lui, în timp ce doar 4,67% utilizează eID-ul pentru servicii publice (date Eurostat). Circa 87% dintre români evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).

Măsurile propuse includ implementarea identității electronice pentru toți românii, operaționalizarea portalului unic al statului organizat pe evenimente de viață, reforma Autorității pentru Digitalizarea României prin plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea unui Chief Government Information Officer, precum și crearea unui cloud guvernamental, asigurarea interoperabilității între instituții și introducerea inteligenței artificiale în administrația publică.

Educație, sănătate și pensii

În educație, proiectul include salarii mai predictibile pentru profesori, generalizarea programului „masă sănătoasă”, extinderea programelor de tip „școală după școală”, concursuri pentru directori, depolitizarea managementului universitar și o țintă de 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030. Pentru cercetare, documentul propune alocarea a 1% din PIB până în 2030.

În sănătate, programul prevede operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, conectarea furnizorilor publici la noua platformă informatică, reorganizarea planului național de paturi, finalizarea spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova și dezvoltarea unui centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică.

La capitolul pensii, în program sunt introduse și măsuri cerute de PSD drept condiție pentru susținerea Guvernului Tomac, printre care eliminarea CASS pentru mame și indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027.