2 ani cât 2 decenii

Președintele Republicii Moldova a venit marți la București, Maia Sandu întâlnindu-se cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Marcel Ciolacu. Ambii demnitari români au promis președintelui Republicii Moldova continuarea susținerii în parcursul european al țării și dezvoltarea relațiilor economice.

Relațiile României cu Republica Moldova au accelerat și au căpătat relevanță în ultimii doi ani, după debutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În același timp, Moldova a fost o țintă predilectă pentru Moscova, Kremlin exercitând constant presiuni, lansând provocări, diversiuni și dezinformări la adresa noii puteri de la Chișinău.

Accelerarea relațiilor: interconectare, infrastructură, energie, comerț, suport politic;

În contextul largului sprijin european acordat Republicii Moldova, România a oferit sprijinul său guvernelor Maiei Sandu:

• Cum atacurile Rusiei în Ucraina au vizat inclusiv infrastructuri civile, România a oferit Republicii Moldova gaze și curent electric. Începând cu decembrie 2021, interconectarea energetică, a căilor de transport și a telecomunicațiilor dintre Republica Moldova și România a devenit subiectul principal al discuțiilor purtate, periodic, de premierii celor două state.

• În decembrie 2022 a fost prima dată când s-au transportat gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni. O lună mai devreme, în noiembrie 2022, România acoperea mai mult de jumătate din consumul de energie electrică al Republicii Moldova.

• În ianuarie 2022, România s-a angajat să construiască o rețea de apeducte peste și pe sub râul Prut pentru a alimenta cu apă potabilă din județul Iași raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova.

• În martie 2022, România a coprezidat cu Germania o conferință a donatorilor pentru Republica Moldova

În plan politic: ”export” de experți în poziții cheie și know how

• În plan politic, începând cu iunie 2022, au fost organizate ședințe comune ale Parlamentelor și guvernelor celor două state. Aceste ședințe au consacrat în Declarații comune ”sprijinul robust și constant” al României în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

• În 2024, patru instituții-cheie din Republica Moldova sunt conduse de români care au făcut carieră la București și și-au luat ulterior cetățenia moldovenească.
  E vorba despre Banca Națională de la Chișinău (Anca Dragu), Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor (Daniel Staicu), Inspectoratul pentru Muncă (Cătălin Țacu) și Misiunea UE în Republica Moldova (Cosmin Dinescu).

• Între 2021 și 2023, România a oferit în fiecare an ajutoare financiare Republicii Moldova.

• În 2024, România a depășit Rusia și a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar şi primul investitor „străin” din această țară, cu peste 400 de milioane de euro investite

Ultimele proiecte comune București – Chișinău

Guvernul a aprobat în februarie o listă a proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, așa cum prevede Memorandumul de Înțelegere între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat în decembrie anul trecut la Chișinău.

Linia Electrică de 400 kV Suceava – Bălți

În domeniul energiei electrice, părțile au în vedere;

• realizarea proiectului „Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiții de importanță strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți, și extinderea stației 400 kV Suceava și stația 400 kV Bălți”,

• construcția unei noi linii de interconexiune și o stație electrică de pe teritoriul României,

• realizarea interconexiunii de comunicație pe liniile electrice existente, precum și alte linii electrice stabilite de comun acord;

• asigurarea condițiilor desemnării „OPCOM” SA în calitate de operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, inclusiv operator al pieței energiei electrice desemnat, în vederea integrării pieței energiei electrice din Republica Moldova în piața internă de energie electrică a Uniunii,

• analizarea posibilității de preluare a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în blocul de reglaj al CNTEE „Transelectrica” SA, în cadrul interconexiunii ENTSO-E,

• stabilirea unor procese de tranzacționare transfrontalieră a energiei electrice de echilibrare și serviciilor de sistem prin accesarea de către ÎS „Moldelectrica” a Pieței de Echilibrare și Pieței Serviciilor Tehnologice de Sistem, administrate de către CNTEE „Transelectrica” SA.

Depozite de gaze pentru Moldova pe teritoriul României

În domeniul gazelor naturale, țițeiului și produselor petroliere, părțile intenționează:

• să dezvolte proiectele ce vizează interconexiunile de gaz între cele două state prin analizarea posibilității de creștere a capacității de transport de gaze naturale bidirecționale, extinderea conductelor,

• semnarea unui Acord de colaborare (Burden Sharing Agreement)

• dezvoltarea capacităților de stocare a gazelor naturale de pe teritoriul României,

• cooperarea în vederea menținerii unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere,

• asigurarea coordonării și semnării pe parcursul anului 2024 a unui Acord bilateral care să prevadă identificarea de spații de depozitare în vederea creării de stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

Încă un pod peste Prut

Un nou pod peste Prut ar putea fi construit, în perioada următoare, acesta urmând să deservească Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) de la Stânca. Anunțul a fost făcut în martie de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

Proiectul Ministerului Transporturilor este unul mai vast și cuprinde de fapt construcția a patru poduri peste Prut, pe lângă cel de Stânca – Costești urmând să fie realizate ale trei construcții noi la Bumbăta (RO) – Leova (MD), Fălciu (RO) – Leca (MD) și Răducăneni (RO) – Bărboieni (MD). În fapt, este vorba de modernizarea infrastructurii rutiere de la frontiera de est a Uniunii Europene.

Date esențiale despre Republica Moldova – structura economiei

Republica Moldova este o economie cu venituri mici-mijlocii, notează experții Băncii Mondiale. Deși este una din cele mai sărace țări din Europa, Moldova a înregistrat un progres semnificativ în reducerea sărăciei și promovarea creșterii incluzive de la începutul anilor 2000, susțin ei.

Populația:
Republica Moldova are 2,5 milioane de locuitori. Aproximativ un milion de moldoveni sunt plecați peste granițele țării, fie spre Vest, fie în Rusia.

PIB-ul Republicii Moldova:
13,6 miliarde dolari (date 2021),
cu un PIB/cap de locuitor de 5.230 dolari.

Structura economiei, datele biroului de statistică arată că ramurile cu cea mai mare contribuție la formarea PIB-ului sunt comerțul (15% din VAB), industria prelucrătoare (11,6% din VAB) și agricultura (11,5% din VAB).

Importante pentru economie sunt și tranzacțiile imobiliare, cu o contribuție de 7,8% la formarea valorii adăugate brute, construcțiile (6,9%), transportul și depozitarea (4,7%), dar și IT-ul (4,6%).

În ultimii 20 de ani economia a crescut în medie cu 4,6% anual, fiind determinată de consum și alimentată de remiteri. Valoarea celor din urmă se estimează a fi 10% din PIB

***