“Continuă declinul lent, dar sigur al democraţiei”

„Continuă declinul lent, dar sigur al democraţiei”, este concluzia raportului „Starea democraţiei în 2023”, ediția a treia, al CeRe, care conține mai multe exemple de derapaje monitorizare anul trecut.

„Chiar dacă am avut o involuţie spectaculoasă în raport cu anii trecuţi sau cu alte ţări din regiunea noastră, tendinţele de îngustare a spaţiului civic şi atacurile la libertăţile cetăţeneşti au continuat încet, dar sigur. Puterea politică din România este dominată de o mare coaliţie unită, nu de valori comune, ci de dorinţa de a controla resursele publice, iar cel mai vocal partid de opoziţie rămâne un partid extremist. Puterea foloseşte pretextele oferite de războiul de la graniţă şi creşterea extremismului pentru a ne oferi un schimb ‘de nerefuzat’: securitate şi stabilitate în schimbul libertăţii. Învăţând probabil din lecţiile trecutului recent, puterea nu mai asaltează instituţiile şi nu mai încearcă să lovească cu legi scandaloase. În schimb, încet, dar sigur, limitează accesul la informaţie şi izolează sau forţează la tăcere vocile critice”, se susţine în raport, făcându-se un apel la clasa politică „să înţeleagă că acest moment este unul crucial şi să revizuiască modul pragmatic şi cinic în care pare, acum, că înţelege să gestioneze acest an electoral”, arată raportul.

Competiția electorală, înlocuită de o coaliție

„La fel de bizar, ne îndreptăm către un scenariu în care competiţia electorală între marile proiecte este înlocuită de o coaliţie care îşi aranjează cine şi cum va câştiga alegerile, în numele stabilităţii. Desigur, nu este nici ilegal, nici neobişnuit ca partidele politice să formeze alianţe electorale. Este, însă, fundamental dăunător democraţiei să înlocuim competiţia sănătoasă, între viziuni diferite asupra societăţii, cu una artificială între ‘stabilitate’ şi ‘extremism’”, se explică în document.

(Descărcați Raportul integral de AICI)

Ascunderea datelor publice – cazul cheltuielilor cu deplasările în străinătate ale președintelui

Potrivit acestuia, „instituţii publice care doresc să ascundă informaţii continuă să abuzeze de pretexte precum clasificarea informaţiilor, prezenţa unor date cu caracter personal sau pretenţia că ar necesita o prelucrare suplimentară a datelor, unul dintre cele mai cunoscute cazuri fiind chiar al preşedintelui României, care a secretizat informaţiile cu privire la cât costă deplasările sale externe”.

Anul 2023 a arătat „încă o dată” vulnerabilităţile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, principalul instrument legal pe care cetăţenii îl pot folosi pentru a avea informaţii despre activitatea instituţiilor publice. „Legea 544/2001 a adus un mecanism valoros la timpul ei, acum mai bine de două decenii. Astăzi, şefilor răuvoitori de instituţii le este mult prea uşor să ocolească prevederile legii. Problemele apar tocmai atunci când jurnaliştii, activiştii sau cetăţenii solicită informaţii delicate, mai ales în legătură cu cheltuirea banilor publici, cu dezvăluirea unor abuzuri sau cazuri de corupţie”, se indică în raport.

Abuzul de OUG-uri continuă

„Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanţei, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului” şi totodată, în mai multe ocazii, „Guvernul a inclus într-o OUG mai multe reglementări din domenii diferite”, semnalează documentul.

Acesta evidenţiază şi continuarea numirilor politice în instituţii de control. „Parlamentul a numit membrii în conducerea unor organizaţii cu rol de supraveghere a pieţelor, precum ANRE (piaţa de energie) şi ANCOM (piaţa de telecomunicaţii), dar şi la Curtea de Conturi. În toate cazurile, selecţia s-a făcut într-o manieră netransparentă, fiind preferaţi reprezentanţi ai partidelor politice. (…) Tot Parlamentul a numit noi membri în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (cu rang de secretar de stat), la începutul anului pentru a creşte numărul acestora de la 9 la 11, iar la jumătatea lui 2023 pentru a reînnoi unele mandate. În ambele ocazii, singurul criteriu a fost algoritmul politic”, motivează documentul.

„Justiţia a devenit complicele Guvernului la subminarea democraţiei”

„Justiţia a devenit complicele Guvernului la subminarea democraţiei”, un exemplu fiind decizia obţinută, în luna martie 2023, de Partidul Forţa Dreptei, la Curtea de Apel Bucureşti, prin care Guvernul a fost obligat să organizeze alegeri în mai multe localităţi şi la care Executivul a făcut recurs judecat definitiv, în luna noiembrie 2023, însă decizia a venit prea târziu: legea prevede că nu se pot organiza alegeri anticipate în ultimul an de mandat. „Cum mandatele primarilor se încheie în septembrie 2024, iată, nu mai putem face nimic. Prin refuzul sau eşecul de a judeca cu celeritate cauza, Justiţia a devenit complice Guvernului la subminarea democraţiei”, susţine raportul.

În cadrul evenimentului, la care au fost prezenţi şi parlamentari, a avut loc şi o discuţie despre acţiuni în instanţă prin care li se solicită cheltuieli de judecată foarte mari unor cetăţeni ce şi-au exercitat dreptul de a contesta proiecte publice sau private, considerate nocive pentru comunităţi.

Instituțiile de forță limitează în continuare libertatea de exprimare şi dreptul de a participa la proteste

„Pe parcursul lui 2023 am identificat cazuri de abuz la adresa unor activişti, limitări ale dreptului de a organiza adunări publice, dar şi o încercare de a deteriora legislaţia în domeniu. (…) Jurnalişti care deranjează sistemul politic sunt hărţuiţi chiar de către instituţiile publice care ar trebui să le protejeze statutul şi dreptul la libertatea de exprimare. În acelaşi timp, partidele politice folosesc netransparent subvenţiile generoase din fonduri publice pentru a influenţa agenda media. Totodată, fenomenul cumpărării de influenţă şi protecţie în presă de către partidele politice a continuat şi în anul 2023. (…) În continuare, s-au înregistrat abuzuri la adresa unor activişti, de la intimidarea unor participanţi la protestele de solidaritate cu victimele atacurilor din Gaza, până la aducerea la secţia de poliţie a unei activiste pentru o postare pe Facebook. Notăm aici şi eforturile de a împiedica dreptul la protest al fermierilor şi transportatorilor, precum şi cele 24 de dosare penale pe care şeful Inspectoratului General de Poliţie anunţă că le-a deschis în contextul respectivelor proteste”, se mai arată în raport.

Ofensiva împotriva ONG-urilor și a accesului la Justiție

„În 2022, Asociaţia Civică Miliţia Spirituală a fost dizolvată de instanţă pentru că nu a putut plăti cheltuielile de judecată pretinse de un dezvoltator imobiliar. În 2023, a venit rândul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţiei S.O.S. Oraşul, implicate în acelaşi proces. La momentul redactării acestui raport, cererile de dizolvare fuseseră admise de prima instanţă însă ambele organizaţii sperau că, în condiţiile în care îşi lichidează datoriile, instanţele de apel vor respinge cererile de dizolvare”.

Manifestul pentru o campanie electorală sănătoasă

Tot joi, a fost prezentat „Manifestul pentru o Campanie Electorală Sănătoasă”, document propus clasei politice şi instituţiilor relevante de aproximativ 100 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni care solicită competitorilor politici şi instituţiilor publice responsabile cu organizarea alegerilor să acţioneze cu responsabilitate, decenţă, moderaţie şi bun simţ pentru o campanie electorală sănătoasă.

„Riscul unei mobilizări scăzute a alegătorilor la urne şi a unor rezultate slab reprezentative poate fi contracarat prin consolidarea încrederii în principiile şi instituţiile democraţiei reprezentative, în transparenţa şi integritatea proceselor electorale şi în autorităţile însărcinate cu garantarea echilibrului pe durata întregului an electoral”, se evidenţiază în manifest.

****