Prima dezbatere electorală europeană arată slăbiciunea sistemului cu candidați cap de listă

Prima dezbatere pentru viitoarele alegeri europene a scos în evidență slăbiciunea sistemului „Spitzenkandidat”, dezbaterea având cifre scăzute de audiență și candidați cu profil redus care aruncă o umbră asupra procesului, spun experții.

Principalii candidați ai familiilor politice europene s-a confruntat luni în prima dezbatere pentru alegerile europene din 2024, organizate de Universitatea din Maastricht și Politico, dar observatorii au fost în mare parte neimpresionați.

„Dezbaterea a arătat slăbiciunile actuale ale sistemului”, a remarcat Luise Quaritsch, expert în politică europeană la Centrul Jacques Delors, arătând participanți la dezbateri relativ obscuri și un public restrâns.

„Au fost aproximativ 2.500 de spectatori live pe YouTube, nici mass-media, nici candidații, nici partidele nu au făcut publicitate masivă pentru dezbatere, așa că există o lipsă de interes și de atenție publică”, a spus Quaritsch pentru Euractiv, adăugând că unii dintre candidați au fost, de asemenea, „nepregătiți” pentru dezbatere.

În timp ce numărul de telespectatori a crescut la 15.000 în timpul nopții, este încă o cifră relativ scăzută pentru alegerile la care sunt așteptați aproximativ 350 de milioane de alegători.

Liderii UE au introdus ideea că alegerile alegătorilor ar conta în alegerea șefului executivului UE înainte de alegerile din 2014. Dar principiul a primit o lovitură semnificative după ce șefii de stat și de guvern au ales-o pe Ursula von der Leyen pentru postul de top în 2019, în ciuda faptului că Martin Webber era cel nominalizat drept candidat PPE la șefia Comisiei Europene.

Când a preluat prima dată mandatul, Ursula von der Leyen s-a angajat să consolideze procesul de candidat principal pentru alegerile din 2024, dar în urma dezbaterii sistemul Spitzenkandidaten pare mai slab ca niciodată.

Candidați de profil scăzut, puțină atenție

Aproape jumătate dintre candidații fruntași trimiși în cursă este puțin probabil să aibă șansa de a ajunge în Parlamentul European.

Maylis Roßberg de la Alianța Liberă Europeană și Valeriu Ghilețchi de la Mișcarea Politică Creștină Europeană nici măcar nu sunt europarlamentari, iar comunistul austriac Walter Baier de la Stânga Europeană nu este de așteptat să obțină suficiente voturi la alegerile europarlamentare.

Patrick Bijsmans, decan asociat pentru educație și profesor la Facultatea de Arte și Științe Sociale de la Universitatea Maastricht, a sesizat că participanții la dezbaterii au fost puțin vizibili și mai puțin implicați decât în ​​2019.

„A fost o dezbatere mai slabă decât ultima. Acum, reprezentanții social-democraților și ai liberalilor nu au fost foarte implicați, uneori chiar s-au limitat la a citi lucruri de pe ziare”, a spus Bijsmans, arătând spre socialistul Nicolas Schmit și Marie-Agnes Strack-Zimmermann, principalul candidat al ALDE.

***