Ungaria cere Bulgariei anularea taxei de tranzit pentru gaze

Chiar când Olanda a anunțat că nu se va mai opune aderării la Schengen, Bulgaria are probleme cu o țară care până acum o sprijinea:

Ungaria se va opune intrării Bulgariei în spațiul Schengen dacă nu renunță la taxa de tranzit pentru gazul rusesc, a anunțat Ministerul ungar de Externe, transmite Reuters.

Anunțul făcut de Ungaria privind opoziția la intrarea Bulgariei în Schengen vine la o zi după ce Olanda își schimbase poziția și își ridicase veto-ul său. Singura țară rămasă care se mai opune extinderii Schengen a rămas Austria, care cere întărirea granițelor exterioare ale spațiului european de liberă circulație.

Veto-ul cu care amenință Budapesta afectează și România deoarece accederea în Schengen este votată la pachet pentru cele două state.

La două luni după ce guvernul bulgar Denko a introdus taxa de 10 euro/MW/h pentru transportul gazelor prin Bulgaria, coaliția de guvernământ de la Sofia au anunțat că vor să renunțe la taxă

Ungaria importă 4,5 mld. mc/an, gaze din Rusia

Citându-l pe ministrul de externe Peter Szijjarto (foto), în comunicatul ministerului de la Budapesta se arată că Ungaria i-a transmis clar Sofiei că se va opune prin veto asupra intrării sale dacă taxa pe principala rută de import de gaze pentru Ungaria rămâne în vigoare.

„Le-am spus clar bulgarilor că, dacă mențin acest lucru pentru mult timp, dacă pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie a Ungariei pentru mult timp, atunci ve vom opune cu veto pentru intrarea în spațiul Schengen”, a spus Szijjarto.

El a spus că Ungaria va renunța la dreptul de veto de îndată ce taxa de tranzit va fi abrogată.

În timp ce țările vest-europene au făcut eforturi mari pentru a găsi alternative la gazul rusesc, Ungaria mai primește 4,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia, în baza unui acord semnat în 2021, în principal prin conducta care traversează Bulgaria și Serbia.

Szijjarto a spus că decizia Bulgariei, despre care a spus că este împotriva reglementărilor europene, amenință nu doar siguranța aprovizionării Ungariei, ci și a Serbiei și a Macedoniei de Nord.

„În timp ce taxa suplimentară urmărește reducerea profiturilor Gazprom, care, conform contractelor privind furnizarea de gaze, ar trebui să suporte costul acesteia, ar putea, totuși, să ducă la întreruperi de tranzit și/sau costuri mai mari pentru țările care primesc gaz prin această rută”, spun într-o notă economiștii de la UniCredit.

Amenințarea Ungariei cu veto-ul vine în urma acordului de joi dintre toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, de a începe discuțiile de aderare cu Ucraina, în ciuda invaziei acesteia de către Rusia. Liderii UE au luat decizia după ce cancelarul german l-a invitat pe Viktor Orban să părăsească sala în momentul votului.

Olanda tocmai anunțase că renunță la opoziția față de Bulgaria

Willemijn van Haaften, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, a făcut anunțul într-o postare pe platforma „X” (ex-Twitter): „Mă bucur să anunț că astăzi guvernul a informat Parlamentul cu privire la sprijinul său pentru aderarea Bulgariei la Schengen. Țările de Jos și-au exprimat deja sprijinul pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pentru România în decembrie 2022. Felicit ambele țări pentru munca bine făcută!”.

În acest context, singura ţară care ar trebui să îşi schimbe poziţia şi să accepte aderarea României şi a Bulgariei – care îndeplinesc tehnic criteriile necesare – la Schengen este Austria. Viena s-a pronunţat în ultimul an împotriva extinderii spaţiului de liberă circulaţie, invocând faptul că acesta nu este funcţional întrucât în centrul şi vestul Europei ajung numeroşi migranţi neînregistraţi.

***