Degringoladă corporativă în companiile statului: Doar 25 din 142 de întreprinderi aplică legea guvernanței

Guvernul a mai luat o dată act, în ședința de joi, de faptul că România a ratat 3 jaloane – de care depinde tranșa a 3-a din PNRR, amânată de Comisie – în ce privește oblogația de-a aplica legea guvernanței corporative în companiile statului.

Datele sunt alarmant: din totalul de 142 de întreprinderi publice de la nivel central cărora li se aplică prevederile legale privind guvernanța corporativă, doar la 25 s-a finalizat procedura de selecție, la restul de 110 întreprinderi publice Consiliul de administrație fiind format din administratori provizorii.

Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât, Consiliile de Administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Asta pe lângă interimatele prelungite la nesfârșit.

Această stare de fapt este contrară condițiilor OCDE și angajamentelor asumate de Guvernul României prin PNRR.

Responsabilitatea pentru acest eșec revine, în ordine, AMEPIP – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Secretariatului General al Guvernului (coordonator al AMEPIP) și autorităților publice titulare ale acestor companii de stat (ministere).

Guvernul a luat act de situația pe care trebuia să o rezolve integral până în T4 din 2023 dintr-un Memorandum , care aduce la cunoștința executivului ceea ce se știe de 2 ani în ministerele responsabile inclusiv de banii din PNRR. În plus, guvernul a înființat anul trecut și o Agenție de Monitorizare a Companiilor de stat, care și-a început deja activitatea.

Mai jos, o analiză a situației – cu responsabili, efecte, fenomene în economia de stat și explicații:

Topul ministerelor care păstrează haosul în companiile statului

Memorandumul conține o anexă cu stadiul procedurilor de selecție a administratorilor întreprinderilor publice aflate în portofoliul autorităților tutelare.

Ministerele cu cele mai multe Consilii de Administrație formate din administratori provizorii sunt:

• Ministerul Economiei – 42 de companii
• Ministerul Transporturilor – 22 companii
• Ministerul Energiei – 17 companii

Tabelul complet conține 17 ”autorități tutelare”, inclusiv Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Cercetării sau MApN.

Consecințe ale neaplicării principiilor de guvernanță în companii de stat – Comisia așteaptă îndeplinirea jaloanelor, întârzie banii din PNRR

Comisia Europeană a insistat în repetate rânduri ca România să aplice regulile guvernanței corporative în companii de stat, Bruxelles insistând ca aceasta în fie inclusă ca țintă/jalon în Planul de Reziliență. Reducerea numirilor temporare la conducerea companiilor de stat la nivel central a fost negociată și acceptată de Guvernul României, în cadrul PNRR existând mai multe jaloane în acest domeniu.

Toate aceste jaloane sunt în prezent ratate:

• Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Număr secvențial: 442) – termen T4 2023

• Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Numar secvențial: 444) – termen T4 2023

• Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători (Număr secvențial: 79) – termen T4 2022

Ratarea acestor ținte a avut o consecință clară: este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat nici până în prezent a treia cerere de plată din PNRR, transmisă la Bruxelles pe 15 decembrie 2023 (termenul de aprobare era 15 martie 2024).

De precizat: Potrivit regulamentului de aplicare al Mecanismului de Redresare și Reziliență, România nu poate transmite o cerere nouă de plată până când nu se aprobă ultima cerere transmisă.

Cum vede Banca Mondială guvernanța companiilor de stat

O analiză a Băncii Mondiale care viza profitabilitatea firmelor de stat din România arăta, în luna mai 2024, că întreprinderile de stat românești tind să aibă performanțe mai slabe decât colegii lor din mediul privat. Sunt mai puțin profitabile și generează venituri mai mici per angajat decât colegii lor din privat. În plus, s-a constatat că angajații de la Stat au prime salariale mult mai mari, ceea ce afectează rezultatul financiar al companiilor.

În România există peste 1.400 de întreprinderi de stat deținute la nivel central și local. Dintre acestea, aproximativ 80 la sută sunt deținute de autoritățile locale sau municipale, restul fiind deținute de guvernul central. Împreună, au generat aproximativ 8% din producția totală a companiilor nefinanciare și au angajat aproximativ 4% din totalul forței de muncă. În plus, au beneficiat de subvenții guvernamentale și de transferuri în valoare totală de aproximativ 0,7% din PIB.

În top 20 al datornicilor erau, în octombrie 2023, opt companii deținute de stat și încă una în care statul e acționar principal. Datoriile lor totale sunt de 2,4 miliarde de euro (12 miliarde de lei), adică 14,2% din totalul obligațiilor fiscale restante.

Topul datornicilor la stat e dominat (financiar) de companii de stat

Compania Națională a Huilei (CNH), aflată în insolvență, domină de câțiva ani topul datornicilor la stat. Societatea cu sediul în Hunedoara avea, la 30 octombrie 2023, datorii totale de aproape 1,04 miliarde de euro (5,2 miliarde lei).

La 30 octombrie 2023, CFR Marfă datora la bugetul de stat 340 milioane de euro (1,7 miliarde de lei).

În top 20 al firmelor cu datorii către Fisc sunt încă patru companii de stat cu arierate de peste 1 miliard de lei:

• Complexul Energetic Hunedoara (CEH) – 1,44 miliarde (288 milioane euro);
• Unifarm – 1,4 miliarde (280 milioane de euro);
• SNCFR – 1,2 miliarde (240 milioane de euro);
• Societătea Comercială pentru Închiderea Minelor – 1 miliard – (200 de milioane de euro).

Ce spune legea în materia guvernanței corporative

Numirile provizorii reprezintă o excepție, autoritățile publice tutelare având obligația:

• de a declanșa procedura de selecție și nominalizare a membrilor consiliului cu 6 luni
  înaintea expirării mandatului consiliului în funcție

• de a finaliza procedura de selecție, nominalizare și numire a membrilor consiliului de
  administrație / supraveghere în termen de cel mult 150 de zile de la data aprobării hotărârii
  adunării generale a acționarilor de inițiere a procedurii

Cine trebuie să aplice legea

Responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă a membrilor Consiliilor de administrație/supraveghere ale întreprinderilor publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, putând sancționa nerespectarea regulilor de guvernanță corporativă, revine Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP.

HG privind înființarea și organizarea AMEPIP (jalon PNRR) a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 27 iulie 2023, dar Agenția a fost operaționalizată abia în mai 2024, chiar dacă președintele instituției și vicepreședinții fuseseră numiți în noiembrie 2023 de către Marcel Ciolacu.

(Citește și: ”Agenția pentru monitorizarea companiilor de stat și-a început activitatea: Supraveghează 7% din economie, cu pierderi însumate de 1,2 mld. lei”)

Președintele pentru o perioadă de patru ani al AMEPIP este Mihai Precup, iar vicepreședinți Ciprian Hojda (PNL) și Victor Moraru (PSD). Mihai Precup a fost promovat de Marcel Ciolacu drept ”tehnocrat”, deși în 2020 a candidat pentru funcția de senator din partea partidului lui Victor Ponta, Pro România. Precup a fost membru al Fundației Caesar, vehicul cu ajutorul căruia a intrat în politică actualul ministru Sebastian Burduja.

Potrivit declarațiilor făcute de Mihai Precup la Europa FM, organigrama instituției numără ”undeva la 90 de persoane”, dar situația drepturilor salariale la data de 31 martie 2024 arată doar 23 de funcții publice de execuție.

De ce lipsește guvernanța corporativă din întreprinderile de stat

Deși a acceptat să introducă selecția competitivă a conducerilor întreprinderilor publice, guvernul nu renunță la excepțiile prevăzute de legislația autohtonă, care scot de sub regulile selecției competitive companii precum RAAPPS (companie recent criticată pentru lipsa de transparență în legătură cu cheltuielile de renovare de milioane de euro despre care presa a scris că ar fi pregătită pentru Klaus Iohannis), Imprimeria Națională sau companiile aflate în insolvență.

În general, companiile de stat au fost privite ca ”vaci de muls” pentru clientela politică.

Companiile de stat au servit, de imediat după trecerea la economia de piață, drept surse pentru recompensarea unor politicieni de rang doi și pentru a le asigura venituri secretarilor de stat numiți politic.

Odată numite în CA-uri, aceste persoane au avut rolul de a dirija contractele publice spre firmele membrilor de partid care au subvenționat formațiunile ce i-au numit la conducerea companiilor.

Cine conduce companiile de stat. Interimate prelungite la nesfârșit

Transelectrica a prelungit miercuri mandatele provizorii ale membrilor Directoratului, având în vedere ajungerea la termen în data de 24 mai 2024 a interimatelor. „În temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă, se desemnează în calitatea de membri provizorii ai directoratului domnii: Ştefăniţă Munteanu, Cătălin Constantin Nadolu, Florin Cristian Tătaru, Bogdan Toncescu”, scrie Transelectrica.

„Durata mandatului nu va depăşi data finalizării procedurii de selecţie a membrilor Directoratului Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica”– SA în condiţiile O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări, dacă procedura se va finaliza în interiorul acestui interval”, a anunțat compania.

Ștefăniță Munteanu deține „provizoriu” funcția de CEO al Transelectrica, din 23 aprilie 2023. Este licențiat în management și marketing la Universitatea Româno-Americană și până în 2012 și-a testat calitățile de antreprenor. Eșuat în privat, a devenit angajat la stat, mai întâi într-o primărie mică din Buzău, după care începe o carieră fulminantă, fiind numit politic secretar general adjunct în ministerul Turismului și, după cinci luni, consilier al premierului Mihai Tudose.

Din 2019, a devenit consultant pe probleme de management în cadrul Electrica Furnizare SA, unde ulterior ocupă poziția de manager vânzări directe.

În 2020, a fost ales consilier județean la Buzău (pe listele PSD), de unde provine premierul Marcel Ciolacu.

Când și-a început seria de mandate provizorii la Transelectrica, Ștefăniță Munteanu l-a înlocuit în funcție Gabriel Andronache, care a fost și el consilier în cadrul aparatului propriu de lucru al fostului premier Mihai Tudose.

Acesta a absolvit Academiei de Poliție în 1997 și studii postuniversitare de un an la Facultatea de Drept. A fost, între 1997 și 2008, ofițer MApN. În timpul Cabinetului Victor Ponta a fost director al cabinetului ministrului Economiei, al ministrului PSD al Energiei Constantin Niță.

Gabriel Andronache a obținut primul mandat provizoriu la Transelectrica în decembrie 2021, fiind numit apoi la intervale de patru luni pe post. A plecat din această companie în aprilie 2023, după numirea ca vicepreședinte al Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), tot cu un mandat provizoriu.

CFR – pierderi mari, profesioniști puțini în CA

Presa a publicat în ultimii ani mai multe cazuri de interimate foarte controversate la companiile falimentare din subordinea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin grindeanu.

De exemplu, din Consiliul de Administrație al CFR Marfă a făcut parte și Marilena Gubendreanu, absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității Spiru Haret din Capitală., devenită redactor la TVR și apoi consilieră în Ministerul Transporturilor.

Medicul veterinar Bociu Ionel Sabin Emil, fost primar al comunei Jebel, județul Timiș, a fost numit, tot cu mandate provizorii, la CFR Infrastructură.

Petre Ungureanu, fost fost angajat SRI a fost numit în CA al . El era numit în februaria anul acesta membru în CA al Electrificare CFR SA.

Tot la Electrificare CFR SA a fost numită, în februarie 2022, și Monica Hunyadi, proprietara unui salon de înfrumusețare și colaboratoare și consultant la Camera Deputaților.

Doru Iamandi, fost patron al unui club din Complexul studențesc al Politehnicii București – Regie, conducător al Casei de Cultură a Studenților, consilier PSD la Sectorul 1 al Capitalei, a fost numit în 2022 în CA al CFR Călători.

(Citește și: ”Agenția pentru monitorizarea companiilor de stat și-a început activitatea: Supraveghează 7% din economie, cu pierderi însumate de 1,2 mld. lei”)

****