Târgul de fete de pe Muntele Găina, un eveniment care a devenit faimos din secolul al XIX-lea

Târgul de fete de pe Muntele Găina, din Apuseni, a devenit faimos din secolul al XIX-lea datorită relatărilor, puse la îndoială, despre căsătoriile care aveau loc, cu ocazia sărbătorii, între tineri care se cunoșteau în aceeași zi.

Târgul de fete de pe Muntele Găina are loc de peste două secole în Apuseni, într-un loc aflat în comuna Avram Iancu, la limita județelor Alba, Arad, Hunedoara și Bihor. Evenimentul tradițional al moților este organizat anual în preajma Sărbătorii Sfântului Ilie, iar 2023 va avea avea loc în perioada 22 – 23 iulie.

La mijlocul secolului al XIX-lea, sărbătoarea de pe Muntele Găina a devenit cunoscută lumii ca „târg de fete”, deși potrivit localnicilor, nu era decât un prilej de întâlnire și de petrecere al familiilor moților (băștinașii din satele din Munții Apuseni).

Jokai Mor, unul dintre marii scriitori ai Ungariei secolului al XIX-lea, s-a numărat printre autorii care au contribuit la faima „târgului de fete”. Scriitorul născut în Slovacia a relatat despre tradiția sărbătorii în romanul „Sărmanii Bogați”.

„În vecinătatea munţilor bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toţi munţii din Ardeal după topirea zăpezilor. Vederea de aici este într-adevăr înălţătoare. În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor.

Târgul de fete de pe Muntele Găina, în anul 1963 (foto: Adevărul)

Scriitorul Jokai Mor relata că mamele din regiunea munţilor îşi aduceau şi zestrea fetelor, pe care o prezentau deodată cu ele.

„La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergările cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta autorul celebrului roman „Sărmanii Bogaţi”.

Scriitorul adăuga că părinții fetelor și tinerii aflați în căutarea perechii ajungeau să se tocmească în fața corturilor.

„Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă urmată de cântece de fluier şi cimpoiu pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei”, informa Jokai Mor.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro