80% la PIB/capita, 89% la consum, 54% la prețuri

Eurostat a făcut o comparație între trei indicatori care sunt utilizați pentru stabilirea nivelului de trai între 36 de țări europene: PIB pe cap de locuitor și Nivelul consumului individual real (AIC) ponderat cu nivelul relativ al prețurilor.

Astfel, în 2023, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate valori ale PIB/loc, situându-se cu 139% și 111% peste media UE. La polul opus se află Bulgaria, cu un PIB/loc de doar 64% din media UE.

La PIB/locuitor România a ajuns să se situeaze la egalitate cu Polonia, cu 80% din media UE.

În cazul consumului individual real (AIC), rezultatele au fost mai omogene, dar cu diferențe totuși semnificative între statele membre UE.

Din punct de vedere al consumului individual real, România se situează la 89% din media UE, cu un punct procentual peste Spania, care se situează la 88% din media UE.

În graficul de mai jos, de remarcat statele în care PIB/capita e mai mare (sau cel mult egal) decât consumul individual real:

Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor din UE, cu 38 % peste media UE, precum și cel mai ridicat nivel al prețurilor, cu 52 % peste media UE.

A fost urmată de țara AELS (țările de liber schimb) Norvegia, cu un AIC pe cap de locuitor cu 26 % peste media UE.

În timp ce Luxemburg și Irlanda s-au remarcat printre statele membre ale UE în ceea ce privește PIB-ul, acest lucru a fost mai puțin evident în cazul AIC.

Acest lucru se datorează angajaților transfrontalieri care contribuie la PIB în Luxemburg, în timp ce cheltuielile lor de consum sunt înregistrate în conturile naționale ale țării de reședință. Irlanda, având al doilea cel mai ridicat nivel al PIB pe cap de locuitor din UE, a avut un AIC pe cap de locuitor cu 6 % sub media UE.

Ca și în cazul indicelui de volum al PIB pe cap de locuitor, clasamentul țărilor în ceea ce privește indicele de volum al AIC pe cap de locuitor arată o relativă stabilitate între 2013 și 2023. Luxemburg a avut cel mai mare indice de volum dintre țările UE pe toată perioada, în timp ce Ungaria şi Bulgaria și-au alternat ultimele poziții.

Țara AELS Norvegia și statele membre ale UE Irlanda, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au avut niveluri de preț cu mai mult de 20% peste media UE.

Belgia, Austria, Germania și Franța au fost celelalte state membre ale UE cu niveluri de preț peste media UE.

România are cel mai mic nivel al prețurilor din UE

Italia, Spania, Estonia, Cipru, Malta și Slovenia au avut un nivel de preț cu mai puțin de 10 % sub media UE, urmate de Portugalia, Grecia, Cehia, Letonia și Slovacia, cu mai puțin de 20 % sub media UE.

Lituania și Croația au avut un nivel de preț situat cu mai puțin de 30 % sub media UE, urmate de Ungaria, Polonia și țara candidată Serbia, cu niveluri de preț cu mai puțin de 40 % sub această medie. Țările candidate Albania și Muntenegru, urmate de statul membru UE Bulgaria, țara candidată Bosnia și Herțegovina au avut un nivel cuprins între 40-50% din medie. Țările candidate Macedonia de Nord și Turcia au avut niveluri de preț cu 53 % și, respectiv, 62 % sub media UE.

România a avut niveluri de preț între 50-60% din media UE.

Stabilitatea ratei de schimb a sprijinit consumul românilor

Ratele de schimb sunt cruciale în determinarea nivelurilor prețurilor și, în consecință, mișcările cursului de schimb au adesea un impact mare asupra dezvoltării nivelurilor prețurilor în timp.

De fapt, mai multe dintre schimbările majore ale nivelului prețurilor observate între 2021 și 2023 pot fi explicate cel puțin parțial de fluctuațiile monedei unei țări în raport cu euro. În 2022 și 2023, moneda națională a Turciei a înregistrat o depreciere mare față de euro.

Cehia a înregistrat cea mai mare creștere a nivelurilor prețurilor între 2021 și 2023.

România a beneficiat de o rată de schimb aproape fixă, ceea ce a ținut prețurile relativ scăzute prin comparație cu alte state, cu atât mai mult cu cât suntem o țară net importatoare:

Aceste cifre arată că, în primul rând, și nu este surprinzător, dispersia prețurilor a fost mult mai puțin pronunțată în zona euro decât în UE în ansamblu și în grupul de 36 de țări (care poate fi parțial afectat de volatilitatea cursurilor de schimb).

În al doilea rând, în această perioadă de 3 ani, nivelurile prețurilor au convers pentru toate cele 36 de țări.