„Universitatea din București, 160 de ani”

Romfilatelia a
introdus în circulație emisiunea filatelică „Universitatea din
București, 160 de ani” formată din o marcă poștală, o coliță
filatelică și un plic „prima zi”. Emisiunea aniversară se
dorește a fi un mod de cinstire a unei instituții de prim rang în
ierarhia structurii învățământului superior din România.

Evenimentele
aniversare legate de acest moment mai au în vedere și celebrarea a
330 de ani de tradiție academică.

Înființată prin
Decretul nr. 765 din 4/16 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și
asumându-se ca succesoare a structurilor de învățământ superior
inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București
este un creuzet pentru viitorul țării.

În anul 1857, se
pune piatra fundamentală a Palatului Universității din București.
Aflat în Piața Universității, Palatul a fost proiectat de
Alexandru Orăscu, președinte al arhitecților români, după forma
și asemănarea universităților occidentale. Palatul a fost
terminat în 1869, rămânând un impunător locaș arhitectural cu
împuterniciri administrative ce a reunit o puternică comuniune
(Universitas) între dascăli și discipoli. Palatul Universității
a găzduit, pe lângă facultăți, Senatul, Academia Română,
Biblioteca Centrală, Muzeul de Antichități și de Istorie
Naturală.

Dintre rectorii care
au condus Universitatea din București, mulți s-au remarcat ca
personalități politice de prim rang. Îi amintim în acest sens pe:
Gheorghe Costaforu, rector al Universității București (1864-1871),
profesor de drept civil, de două ori ministru; Vasile Boerescu
(1871), cadru didactic la Facultatea de Drept și ministru de
externe; Titu Maiorescu (1892-1897), membru fondator al Academiei
Române, estet și critic literar, deputat, ministru, prim-ministru;
Nicolae Iorga (1929-1932), istoric, scriitor, academician, ministru
și prim-ministru; Constantin Stoicescu (1936-1940), jurist, deputat,
ministru.

Universitatea a fost
numită metaforic, pretutindeni, cu sintagma Alma mater (mama
hrănitoare), folosită de poeţii latinităţii pentru ideea de
patrie. Universitatea din Bucureşti s-a remarcat timp de 160 de ani
ca un actor central al învăţământului superior românesc și
european, o instituţie aflată într-un permanent proces de
adaptare.

Valoroși studenți
și profesori și-au înscris prezența și peste hotarele României:
Nicolae Iorga la Sorbona, George Uscătescu în Spania, mari
scriitori ca Emil Cioran, Eugen Ionescu la Academia Franceză, Mircea
Eliade cu prelegeri la prestigioase universități.

Odată cu procesul
de reînnoire și modernizare, începând cu anul 1990, Universitatea
din Bucureşti are în structura sa 19 facultăți, înscriindu-se ca
o autoritară instituție în educație și cercetare, unde își
desfășoară activitatea peste 34.000 de studenți, 1.300 de
profesori și 600 de cercetători. A dezvoltat parteneriate cu peste
150 de universități din întreaga lume și este implicată în 468
de acorduri Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret
și sport în Europa).

În anul 2019,
Universitatea din București participă la formarea alianței CIVIS
alături de alte șapte universități europene de prestigiu:
Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și
Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles,
Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma,
Universitatea din Stockholm, Universitatea Eberhard Karls din
Tübingen. În 2020, li s-a alăturat Universitatea din Glasgow, iar
în 2021, Universitatea Paris Lodron din Salzburg. Începând cu anul
2022, prin aderarea oficială a Universității din Lausanne,
comunitatea CIVIS se extinde, ajungând să numere 11 universități
membre.

Marca poștală
(valoare nominală 13 Lei) reproduce frontonul principal al Palatului
Universității alături de profilul statuii lui Ion Heliade
Rădulescu, amplasată în grupul statuar de vis-à-vis.

Marca poștală a
coliței filatelice (valoare nominală 33 Lei) reproduce o compoziție
alegorică inclusă în arhitectura clădirii, într-o asociere
grafică cu desenul ansamblului fațadei principale executat de
arhitectul Alexandru Orăscu, și un portret de epocă al lui
Alexandru Ioan Cuza.

Plicul „prima zi”
ilustrează un detaliu de arhitectură a fațadei, inscripționat cu
textul stilizat „160 ani”.

Mai multe pentru tine…