Genele umane s-au adaptat şi traiului în zona polară
Cercetătorii danezi specializaţi în evoluţia genetică, în colaborare cu cercetătorii din SUA şi Marea Britanie, au studiat AND-ul groenlandezilor ai căror strămoşi inuiţi au trăit în Arctica de mai bine de 10.000 de ani. La ce concluzii au ajuns?
Arctica este un mediu foarte neprielnic, caracterizat de un climat rece şi de vegetaţie săracă, un mediu care i-a forţat pe inuiţi să se adapteze. Succesul acestora îl reflectă şi materialul genetic.
Studiul publicat în prestigioasa revistă Science ne relatează despre incredibila capacitate adaptativă pe care o posedă omul. Dieta tradiţională a groenlandezilor constă în proteine şi grăsimi de peşte şi mamifere marine, în timp ce consumul de carbohidraţi este redus la minimum din cauza lipsei legumelor. Noul studiu arată cum s-au adaptat oamenii unor condiţii aşa extreme.
Cercetând informaţia genetică a 4500 de groenlandezi, oamenii de ştiintă au dorit să afle care gene au suferit cele mai multe transformări de-a lungul timpului, de când cei mai îndepărtaţi strămoşi ai acestora s-au separat de rudele lor cele mai apropiate, populaţia Han din Asia de Est, acum 20.000 de ani. Comparând AND-ul groenladezilor cu cel al chinezilor Han de astăzi, s-a constatat că unele gene s-au modificat atât de mult încât este imposibil să fie o coincidenţă. În schimb, transformarea trebuie să fie rezultatul adaptării genetice prin selecţie naturală, explică Ida Moltke de la Departamentul de Biologie al Universităţii din Copenhaga, secţia de biologie computaţională şi RNA.
Cercetătorii au mai descoperit şi că toate genele identificate au într-un fel sau altul legătură cu grăsimea, de exemplu sunt implicate în sinteza de acizi graşi. Studiind concentraţia de acizi graşi din membranele celulare ale groenlandezilor, s-a relevat faptul că transformările genetice permit inuiţilor să echilibreze consumul în general foarte ridicat de anumiţi acizi omega 3 şi 6, completează Anders Albrechtsen, celălalt autor al studiului.
Compoziţia acizilor graşi nu este singura caracteristică afectată de mutaţiile genetice. Studiul a mai arătat şi că una dintre aceste mutaţii a afectat înălţimea oamenilor. Deşi s-au mai efectuat investigaţii privind înălţimea europenilor, efectul mutaţiei în cauză nu a mai fost adus până acum în discuţie, deoarece mutaţia este foarte rară printre europeni şi ar fi nevoie de un eşantion extrem de mare pentru a observa efectul.
Studiul populaţiilor mici şi izolate are avantaje din acest punct de vedere. Groenlandezii poartă în AND-ul lor cantităţi importante de informaţii atât despre boli cât şi despre istoria evoluţiei umanităţii, ceea ce îi transformă într-o sursă preţioasă de cunoaştere.
sursa: Heritage Daily