Inteligența Artificială readuce în discuție venitul de bază universal

Personalități proeminente din domeniul Inteligenței Artificiale (AI) sunt de părere că un venit de bază ar putea fi necesar pentru a face față pierderilor masive de locuri de muncă legate de această tehnologie, relatează Euronews.

Săptămâna trecută, divizia de cercetare a celei mai cunoscute companii de inteligență artificială din lume a publicat un amplu studiu privind venitul de bază universal. OpenResearch, o divizie a OpenAI, a oferit le-a oferit celor 3.000 de participanți la studiu, americani, fie 1 000 de dolari, fie 50 de dolari (46,16 euro) pe lună, în mode aleatoriu, timp de trei ani, fără a pune niciun fel de condiții.

Cercetarea a arătat că majoritatea au direcționat acești bani către nevoile lor de bază, cum ar fi chiria și mâncarea, și și-au dedicat mai mult timp îngrijirii celorlalți. Aceștia s-au gândit chiar să se întoarcă la școală, să găsească o muncă mai utilă sau să se mute în alte părți ale Statelor Unite.

„Numerarul este singurul instrument care oferă flexibilitatea necesară pentru a face față provocărilor diverse cu care se confruntă oamenii de-a lungul timpului”, a declarat pentru Euronews Next Karina Dotson, research & insights manager la OpenResearch.

„Pe măsură ce economia și piața muncii continuă să evolueze, plasa de siguranță socială trebuie, de asemenea, să evolueze”, a spus ea.

Sam Altman, directorul general al OpenAI, face parte dintr-o listă lungă de mari șefi din domeniul tehnologiei din Silicon Valley care pledează pentru un venit de bază pentru a face față pierderilor masive de locuri de muncă ce vor fi generate de AI în următorii ani.

El a numit-o o „concluzie evidentă” pentru predicția sa conform căreia „computerele vor înlocui efectiv întreaga producție”.

Miza aflată în joc

Estimările privind numărul de locuri de muncă ce ar putea fi eliminate din cauza folosirii extinse a AI nu sunt concludente.

O analiză din ianuarie a Fondului Monetar Internațional (FMI) estima că aproape 40 % din locurile de muncă de la nivel mondial sunt expuse din cauza AI. Această pondere crește la 60% în „economiile avansate”.

Conform unui studiu recent al firmei elvețiene de recrutare de personal Adecco, 41% din directorii care ocupă poziții de conducere intenționează să angajeze mai puține persoane, tocmai din cauza IA.

Cu toate acestea, o cercetare a Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a constatat că doar 23% din locurile de muncă din Statele Unite ar putea fi înlocuite de inteligența artificială într-un mod rentabil și că ar fi nevoie de „decenii” pentru ca unele sarcini, cum ar fi viziunea computerizată, să fie realizate la același nivel la care sunt efectuate de către oameni.

Fără u sprijin, tranziția va fi dificilă

Un raport științific prezentat la AI Seoul Summit a arătat însă că orice pierdere temporară de locuri de muncă va fi „pe termen scurt” și va fi compensată în cele din urmă de noile joburi, așa cum s-a întâmplat cu alte valuri de automatizare.

Viteza de adaptare a pieței va depinde de gradul în care lucrătorii vor deține competențele necesare pentru a-și schimba jobul și de deschiderea lor pentru un loc de muncă în altă localitate, arată raportul.

Este clar, însă, că dispariția unor locuri de muncă ar putea duce la „o tranziție dificilă pentru unii lucrători, dacă nu li se pune la dispoziție sprijin”, potrivit raportului.

Sentimentul de siguranță îi va face pe oameni să accepte mai ușor schimbările tehnologice

Guy Standing, fondator și copreședinte al Basic Income Earth Network, a declarat că argumentul pesimist potrivit căruia IA va lua locurile de muncă ale tuturor oamenilor se bucură „de prea multă atenție”.

În pofida extinderii AI, țări precum SUA raportează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante din istorie.

Societatea ar trebui să se concentreze asupra modului în care un venit de bază universal poate aborda decalajul tot mai mare dintre bogați și săraci ca răspuns la revoluția AI, în condițiile în care cea mai mare parte a populației lumii trăiește în „insecuritate cronică”, a declarat Standing.

„Dacă nu ne îndreptăm către un venit de bază, vom asista la mai multe sinucideri, stres și mai mult sprijin pentru extrema dreaptă”, a adăugat el.

Anselm Küsters, șeful departamentului de noi tehnologii din cadrul Centrului pentru Politici Europene, consideră că un alt efect secundar, pozitiv, al unui venit de bază universal este acela că va elimina orice scepticism pe care oamenii l-ar putea avea cu privire la venirea IA pentru mijloacele lor de trai.

Aceasta înseamnă că oamenii vor fi mai predispuși să „creadă în aceste tehnologii și să le implementeze în viața lor”, a adăugat el.

„Sentimentul de siguranță și sprijin este ceea ce îi face pe oameni să adopte schimbările tehnologice”, a spus Küsters.

„Dacă oamenii sunt sceptici, vor exista noi monopoluri și nu vor exista noi inovații.”

Ar funcționa venitul de bază în UE?

Atât Standing, cât și Küsters sunt de părere că e greu de știut ce sumă de bani ar fi adecvată pentru un venit de bază, întrucât aceasta ar fi varia în funcție de costul vieții.

Aplicarea unui venit de bază universal uniform în întreaga UE ar fi complicată, a continuat Küsters, întrucât politica și normele sociale ale fiecărui stat membru, precum și suma de bani ce ar trebui garantată vor varia foarte mult.

Pentru Küsters, discuția trebuie să înceapă cu organismele internaționale precum G7 sau G20 pentru a evita ca diferențele dintre sistemele de venit de bază să determine companiile să își mute sediile în țări cu reglementări mai favorabile.

În decembrie anul trecut, G7 a adoptat Hiroshima AIprocess, primul cadru internațional voluntar care „promovează sistemele avansate de inteligență artificială sigure, securizate și demne de încredere”, conform site-ului lor web.

Ultimul summit G20 a convenit să colaboreze în privința unei taxe pentru ultra-bogați, care ar putea duce la rate de până la 2 % pentru averile de peste un miliard de dolari (920 de milioane de euro).

Eventuala taxă ar putea genera un venit global de până la 250 de miliarde de dolari (231 de miliarde de euro) de la cei mai bogați 3.000 de cetățeni ai lumii.

Aceste discuții îi dau lui Küsters speranța că atât G7, cât și G20 ar fi interesate să abordeze problema venitului de bază.

În cazul în care statele membre ale UE doresc să introducă un venit de bază, Küsters sugerează politicienilor să încheie acorduri cu industria asigurărilor pentru oferi protecție riscurilor din era AI.

În acest fel, un venit de bază ar putea ajunge la oameni fără a afecta competitivitatea marilor business-uri pe alte piețe.

****