am depășit 52% din PIB și nici deficitul nu doarme. Structura datoriei și riscurile

În condițiile menținerii unor deficite bugetare ridicate și cu România aflându-se în Procedura de deficit excesiv, Ministerul Finanțelor asigură Guvernul că are în vedere asigurarea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice în principal în monedă națională, în paralel cu accesarea piețelor financiare externe, în funcție de oportunitățile oferite pe aceste piețe.

În ceea ce privește creditele externe, Ministerul de Finanțe vizează extinderea maturității medii pentru total datorie și diversificarea bazei investiționale.

Structura actuală a portofoliului de datorie guvernamentală

Structura portofoliului de datorie publică guvernamentală după tipul de valută, rată de dobândă și instrumente de datorie este prezentată în graficele de mai jos:

(Citește și: ”Cine finanțează România: structura datoriei externe și creditorii. Statul e mai îndatorat decât economia”)

Datoria publică guvernamentală a depășit 52,1% din PIB

Datoria publică guvernamentală a urcat după patru luni din acest an la 852,82 mld lei, de la 845,1 mld lei în martie.

În structură:

• datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 802 mld lei, de la 795 mld lei,

• datoria pe termen scurt a crescut la 50,8 de la 50,1 mld. lei în luna anterioară.

Din punct de vedere a naturii ei, 691,36 mld lei reprezentau titluri de stat, iar împrumuturile se cifrau la 147,12 mld lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 412,36 miliarde lei,
iar cea în euro la 354,577 miliarde de lei echivalent,
iar datoria în dolari americani la 84,68 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în aprilie 2024, la 831,166 miliarde de lei, în urcare de la 823,396 miliarde lei, în martie, din care 780,367 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (395,39 miliarde de lei) şi în euro (349,898 miliarde de lei, echivalent).

Riscuri în administrarea datoriei publice guvernamentale

Guvernul a aprobat joi Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026, prezentată de ministrul Marcel Boloș.

Documentul conține și o analiză a indicatorilor de risc, realizată prin modelul cost – Risk Analysis dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Potrivit acestei analize:

• Deși în scădere comparativ cu anii anteriori, expunerea la riscul de refinanțare și implicit la riscul de rată de dobândă a datoriei emise pe piața internă continuă să reprezinte principalele surse de risc pentru portofoliul actual de datorie publică guvernamentală

• De asemenea, riscul valutar, în contextul menținerii unor necesități de finanțare ridicate, capătă o importanță din ce în ce mai mare. Ministerul Finanțelor va continua politica de constituire a unei rezerve în valută la dispoziția Trezoreriei Statului care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, politică care va trebui corelată cu evoluția necesităților de finanțare și cu măsurile care se vor lua de către autoritățile române pentru corectarea deficitului bugetar excesiv

Principiile de la baza deciziilor de finanțare din următorii doi ani

Principiile care stau la baza deciziilor de finanțare în perioada 2024-2026 sunt:

• Asigurarea finanțării în principal în moneda națională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar.

• Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, inclusiv prin utilizarea de operațiunilor de administrare a pasivelor (răscumpărări anticipate sau preschimbări de titluri de stat).

• Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei rezerve în valută.

• În procesul de finanțare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în EUR și USD.

• Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an.

• Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituțiile financiare internaționale (BIRD, BEI, BDCE, berd etc.), inclusiv a celor instituite la nivelul Uniunii Europene, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

(Citește și: ”Cine finanțează România: structura datoriei externe și creditorii. Statul e mai îndatorat decât economia”)

***