Jens Stoltenberg – interviu în FT: Ar fi trebuit să dăm Ucrainei mai multe arme și mai devreme

„Sunt mândru de ceea ce am făcut pentru Ucraina, dar ar fi fost un mare avantaj dacă am fi început mai devreme”, a spus Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, într-un interviu pentru Financial Times.

Aliații Ucrainei ar fi trebuit să furnizeze Kievului mai multe arme înainte de invazia pe scară largă a Moscovei pentru a preveni războiul, a pus vineri fostul șef al NATO.

„Dacă este ceva ce regret și văd mult mai clar acum, este că ar fi trebuit să oferim Ucrainei mult mai mult sprijin militar și mult mai devreme”, a declarat Jens Stoltenberg pentru Financial Times.

„Cred că toți trebuie să recunoaștem că ar fi trebuit să le dăm mai multe arme înainte de invazie.”

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a condus NATO între 2014 și 2024, fiind al doilea cel mai longeviv șef din istoria alianței nord-atlantice. Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, la începutul anului 2022, el a spus că „trimiterea de arme letale (în Ucraina – n.r.) a fost o mare dispută”.

„Majoritatea aliaților s-au împotrivit, înainte de invazie… le era foarte frică de consecințe”, a spus el. „Sunt mândru de ceea ce am făcut, dar ar fi fost un mare avantaj dacă ar fi început mai devreme. Poate chiar ar fi putut preveni invazia sau cel puțin ar fi făcut mult mai greu pentru Rusia să facă ceea ce au făcut.”

Pe tot parcursul conflictului, Kievul le-a cerut aliaților occidentali arme mai avansate, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Unii, cum ar fi Germania, au cedat în cele din urmă la unele dintre cereri, în timp ce le-au refuzat cu fermitate pe altele.

Aliații Ucrainei „ar fi trebuit să le dea arme mai avansate, mai repede, după invazie”, a spus Stoltenberg. „Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a adăugat el.

În timpul celor 10 ani cât Stoltenberg a fost la conducerea NATO, alianța s-a retras din Afganistan la inițiativa Statelor Unite. Stoltenberg a spus că plecarea rapidă a NATO din Afganistann a echivalat cu o promisiune încălcată de a nu pleca până când „afganii nu își vor putea proteja propria țară și să se asigure că talibanii nu se vor întoarce la putere”.

De asemenea, el a condus NATO în timpul mandatului fostului președinte al SUA Donald Trump și a fost lăudat pentru că a menținut alianța unită, chiar dacă Trump a amenințat în mod repetat că se va retrage dacă ceilalți membri nu își vor spori cheltuielile pentru apărare.

„Fie că era o probabilitate de 10% ca NATO să se prăbușească sub Trump sau 90%, aceasta nu a schimbat nimic din ceea ce trebuia să facem”, a spus Stoltenberg.

Ucraina poate adera la NATO

Ucraina ar putea totuși adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat într-un interviu fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit The Kyiv Independent.

Jens Stoltenberg a sugerat că ar putea exista modalități de a ocoli acest lucru dacă teritoriul ucrainean considerat parte a NATO nu ar fi „neapărat granița (țării) recunoscută la nivel internațional”.

„Când există voință, există și modalități de a găsi o soluție. Dar e nevoie de o linie care să definească unde anume se invocă Articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea frontieră”, a declarat el pentru Financial Times.

Rusia controla, la finalul lunii august, aproximativ 27% din teritoriul ucrainean, după cum anunța atunci președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie sunt parțial ocupate de trupele ruse. Rusia susține că a anexat întregul teritoriu al acestor regiuni, deși nu controlează, de exemplu, două capitale regionale – Herson și Zaporojie. Moscova controlează însă întreaga peninsulă ucraineană Crimeea.

Exemplul Germaniei de Vest

Stoltenberg a apelat la exemple istorice dar și actuale pentru a ilustra faptul că anumite compromisuri sau garanții de securitate ar putea fi făcute pentru a asigura protecția Ucrainei.

„Germania de Vest considera Germania de Est drept parte a Germaniei mai mari. Nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO proteja, desigur, doar Germania de Vest”, a explicat el.

„Din nou, este întotdeauna foarte periculos să faci comparații, pentru că nicio paralelă nu este 100% corectă, dar SUA oferă, de exemplu, garanții de securitate Japoniei. Dar acestea nu acoperă (Insulele) Kurile, pe care Japonia le consideră teritoriu japonez, controlat de Rusia”.

Ucraina a depus cererea de aderare la NATO în septembrie 2022, dar nu a primit încă o invitație oficială.

Stoltenberg a fost înlocuit marți de fostul premier olandez Mark Rutte și este de așteptat să-și asume un nou rol de președinte al Conferinței de Securitate de la München.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Istorie pură. Ucraina și Israel – Marele război și războiul nostru cel mic”)

***