Alegerile din Republica Moldova și miza lor cu totul excepțională

Agenția Reuters face o analiză detaliată a situației din Republica Moldova aflată în pragul a două scrutine importante: alegerile prezidențiale și referendumul referitor la poziția față de Uniunea Europeană, pe care editorialistul Peter Apps le consideră că vor avea efecte la nivel global. Și indiferent de rezultatul alegerilor din R. Moldova, Rusia are cu siguranță o strategie pe termen lung pentru a continua atragerea in sfera sa de influenta a statelor ex-sovietice, mai atrage atenția editorialistul Reuters.

Pe măsură ce campania electorală pentru alegerile prezidențiale in Republica Moldova și referendumul pentru aderare la Uniunea Europeană a intrat pe ultima sută de metri, clădiri guvernamentale au fost vandalizate fiind stropite cu vopsea roșie și galbenă, concomitent cu difuzarea pe rețelele sociale de documente false care ar fi emanat de la guvern sau UE.

În Transnistria, regiunea separatistă susținută de Moscova, televiziunea a difuzat imagini cu exerciții militare, iar o organizație a rușilor din Moldova a făcut apel la Vladimir Putin să-i „protejeze” pe etnicii ruși „prin toate mijloacele posibile”.

Situată între Ucraina și România – stat membru UE, Moldova a oscilat zeci de ani între Occident și Kremlin – iar votul prezidențial din 20 octombrie și referendumul care îl însoțește privind relațiile mai strânse cu UE ar putea fi esențiale pentru a decide în ce direcție va merge în viitor Moldova. În acest moment, forțele pro-europene par să conducă în sondaje – dar se confruntă cu un efort concertat și intens susținut de Kremlin pentru a împinge Moldova în cu totul altă direcție.

Războiul hibrid al Moscovei

Moldova este substanțial mai mică decât Ucraina – populația sa este de aproximativ 2,5 milioane de locuitori – iar mișcările lui Putin de a câștiga influență nu sunt făcute cu bombe, tancuri și drone, ci prin rețelele convenționale și sociale, precum și cu sprijinul actorilor politici locali pro-ruși.

Cu toate acestea, astfel de tactici au reprezentat și modul în care Kremlinul a acționat în Ucraina ani de zile. Agenda generală a Moscovei în ambele țări, precum și în Georgia din apropiere, rămâne în general aceeași: folosind orice mijloace pe care le are la dispoziție pentru a le menține în sfera de influență a Rusiei și pentru a le împiedica să se îndrepte spre Europa de Vest și Statele Unite.

Asta face ca scrutinele gemene ale Moldovei din această lună să fie deosebit de importante.

Georgia, al cărei partid de guvernământ „Visul Georgian” a adoptat o atitudine din ce în ce mai pro-Moscova în ultimii ani, va merge și ea la urne la alegerile parlamentare din 26 octombrie.

Având în vedere că războiul din Ucraina însuși este în prezent în balanță, rezultatele acestor alegeri din Georgia și Moldova vor trimite un semnal puternic dacă Kremlinul își întărește sau pierde controlul asupra statelor din fostul URSS – și cât de rezistente sunt democrațiile susținute de SUA și Occident.

Conflictul din Ucraina a modelat deja atât scrutinele viitoare din Georgia, cât și din Ucraina.

Videoclipurile electorale recente ale partidului „Visului georgian” au prezentat scene de distrugere din acel război, un avertisment deloc subtil că țara – anterior, ca și Ucraina și Moldova, o parte a vechii Uniuni Sovietice dominate de ruși – s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se va îndrepta spre Vest.

Mii de georgieni au ieșit în stradă cerând tocmai asta, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile și mass-media locale.

Unii dintre cei care protestează spun că vor o nouă „revoluție colorată” – termenul folosit pentru mișcările pro-democrație din statele ex-sovietice – pentru a înlătura Visul Georgiei și a aduce partidele pro-occidentale la putere, ceva ce Moscova vrea să evite cu disperare.

Mesajele în Moldova au fost ceva mai subtile, dar canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă președinta pro-occidentală Maia Sandu este realesă, Moldova va fi atrasă în războiul din Ucraina.

Moldova suferă deja de deficit de energie electrică ca urmare a loviturilor militare ruse asupra infrastructurii ucrainene de care depindea și sistemul energetic al Moldovei.

Dezinformare și cumpărare de voturi

Alte zvonuri răspândite online vorbesc despre faptul că avioanele F-16 donate Ucrainei vor folosi în curând aerodromurile moldovenești pentru a lansa atacuri împotriva Rusiei, iar aderarea la UE va impune ca materie obligatorie „educația sexuală” în școli.

Între timp, omul de afaceri Ilan Șor, autoexilat, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” și care acum locuiește acum în Rusia, după ce a fugit din arestul la domiciliu, a folosit aplicația de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotrivă, inclusiv pentru modificarea constituției, pentru a se angaja pe drumul aderării la UE.

Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susține apropierea de UE, față de aproximativ 24-35% care s-ar opune – deși incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni fac ca sondajele să aibă un grad ridicat de eroare.

Iar al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar putea aduce și surprize neplăcute.

Sondajele arată că Sandu ar lua aproximativ un sfert din voturi în primul tur, restul fiind împărțit între alți 10 candidați. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexander Stoianoglo, care este susținut de partidele pro-ruse, inclusiv de cele legate de Șor.

În vârstă de 37 de ani și născut la Tel Aviv, Shor a primit cetățenia rusă în luna mai și a fost condamnat la mai mult de 10 de închisoare pentru fraudă bancară și alte infracțiuni – acuzații pe care le neagă – dar rămâne foarte activ pe Telegram, criticând guvernul de la Chișinău și Occidentul.

UE da; NATO ba

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a vizitat Moldova în luna mai, anunțând un ajutor de 135 de milioane de dolari pentru asigurarea securității energetice și contra dezinformării.

La începutul acestei luni, Germania, Franța și Polonia – așa-numitul Grup de la Weimar, care se consideră a fi din ce în ce mai mult adevărații factori de decizie geopolitici ai UE – au promis sprijin „puternic” pentru Moldova.

În iulie, Moldova a fost pusă oficial în procedura aderării la UE, în timp ce discuțiile despre aderarea la NATO au făcut mult mai puține progrese.

Deși apartenența la UE pare să rămână populară, sondajele de opinie sugerează că moldovenii rămân precauți cu privire la aderarea la alianța militară occidentală. Majoritatea sondajelor arată că nu mai mult de un sfert este în favoarea acestei opțiuni, în comparație cu o proporție mult mai mare în Ucraina și Georgia.

Sprijin occidental

SUA, Canada și Marea Britanie au avertizat public cu privire la interferențele Rusiei, semnalând ceea ce au spus că este un complot inițiat de Moscova pentru a influența alegerile din Moldova.

În această lună, SUA au impus sancțiuni unui ONG fondat de Șor despre care au spus că „subminează democrația” în Moldova, atrăgând o reacție furioasă din partea fugarului. Șor însuși a fost sancționat de SUA și Marea Britanie în 2022, iar de UE în 2023, acuzat în mod similar de subminarea democrației.

Potrivit oficialilor moldoveni și aliaților occidentali, eforturile recente ale lui Șor și susținute de Rusia au inclus o campanie nu doar de dezinformare, ci și de recrutare a persoanelor pentru a vandaliza clădirile guvernamentale, a răspândi zvonuri și proteste de stradă.

Luni, o instanță din Republica Moldova a condamnat șapte persoane la închisoare acuzate pentru instigarea la revolte violente în timpul protestelor din martie 2023. Autoritățile moldovenești spun că acele proteste au fost provocate de Șor și rețeaua sa de instigatori ruși.

Potrivit poliției, unii dintre tinerii arestați pentru vandalism în capitală săptămâna trecută au spus că sunt plătiți de o persoană despre care se crede că este o mască pentru Șor.

La începutul acestui an, Radio Europa Liberă, post finanțat de SUA, a relatat că Șor a fost implicat în transportul cu avionul a câteva sute de moldoveni la Moscova, cu toate cheltuielile plătite, în care aceștia au fost încurajați să promoveze moștenirea și cultura rusă în Moldova după ce se vor întoarce în țară.

Transferurile financiare din Rusia în Moldova sunt ilegale, dar potrivit Radio Europa Liberă, unora dintre cei care au zburat la Moscova li s-a cerut și să introducă bani de contrabandă.

Strategia Moscovei pe termen lung

Pe lângă faptul că se sprijină pe minoritatea vorbitoare de limbă rusă a Moldovei – aproximativ 15% din populație – Kremlinul și Șor și-au construit și o bază de putere politică în regiunea semi-autonomă și distinctă din punct de vedere lingvistic a Moldovei, Găgăuzia, în special cu fostul guvernator pro-rus Irina Vlah – care este și candidat la alegerile prezidențiale ale Republicii Moldova din acest an.

Într-o mare măsură, activitățile hibride ale Rusiei în Moldova reflectă eșecurile sale de până acum în Ucraina de la invazia sa la scară largă din februarie 2022.

Dacă trupele ruse ar fi capturat cu succes capitala Kiev și, astfel, întreaga țară, majoritatea analiștilor cred că ar fi împins granița de vest a Ucrainei pentru a face joncțiunea cu așa-numita forță rusă de „menținere a păcii” din regiunea separatistă a Transnistria, eventual anexând apoi Moldova în întregime.

Acest lucru pare acum mult mai puțin probabil: când autoritățile din Transnistria au cerut în mod public ajutor din partea Rusiei la începutul anului, nu a au primit niciun răspuns de la Moscova.

Dar orice s-ar întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât și Șor vor avea probabil un scenariu pe termen mai lung în minte. Modul în care se desfășoară acesta ar putea avea însă implicații globale.