Turneul european al lui Volodimir Zelenski
Începând de joi, Volodimir Zelenski se află într-un turneu de 36 de ore prin principalele capitale europene, cu scopul de a convinge liderii din Regatul Unit, Franța, Italia și Germania, împreună cu noul secretar general al NATO, să ofere Ucrainei mai mult sprijin militar.
Cu trupele ucrainene sub presiune din partea rușilor, care înaintează încet în ciuda pierderilor uriașe, Zelenski dorește să asigure sprijinul pentru țara sa înaintea alegerilor prezidențiale din Statele Unite de luna viitoare, alegeri care ar putea răsturna relația Kievului cu principalul său aliat.
Turneul european, soluție de ultim moment impusă de uraganul Milton
Turneul rapid este o soluție de ultim moment impusă de Uraganul Milton, care l-a determinat pe președintele american Joe Biden să își anuleze vizita în Germania din această săptămână. Joe Biden trebuia să prezideze sâmbătă un summit al Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei la baza aeriană Ramstein, reuniune destinată coordonării ajutorului militar pentru Kiev — un prilej în care Zelenski ar fi putut să își prezinte solicitările tuturor aliaților săi cheie deodată.
Acum, este nevoit să-i abordeze pe rând.
Pozițiile principalilor aliați ai Ucrainei
Președintele ucrainean a început la Londra, unde și-a prezentat planul premierului Keir Starmer și secretarului general al NATO, Mark Rutte.
El a declarat că planul său „are ca scop crearea condițiilor potrivite pentru un sfârșit just al războiului… Ucraina poate negocia doar dintr-o poziție de forță.”
De asemenea, el a solicitat — din nou — permisiunea ca Kievul să folosească armele primite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, cerere pe care SUA au blocat-o până acum.
Zelenski a prezentat aceleași cereri președintelui Emmanuel Macron la Paris, joi după-amiază, înainte de a încheia ziua la Roma, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul Giorgia Meloni, care este un susținător puternic al Kievului, dar ferm în decizia că armele italiene nu pot fi folosite pe teritoriul Rusiei.
După un mic dejun cu Papa vineri, Zelenski se va îndrepta spre Berlin, unde se întâlnește cu cancelarul Olaf Scholz — cel mai mare susținător militar al Ucrainei după SUA, dar care refuză să doneze rachetele de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune, de teama de a provoca Rusia.
Ucraina nu se gândește la armistițiu
Pe măsură ce călătoria tocmai a început, oficialii ucraineni s-au grăbit să dezmintă zvonurile conform cărora Zelenski ar propune un armistițiu.
„Avem o formulă de pace, avem un plan de victorie care vizează implementarea formulei de pace,” a declarat pentru Politico Dmitro Litvin, adjunctul șefului biroului lui Zelenski. „Despre asta vorbim aici. Nimeni nu vorbește despre altceva.”
Cele cinci cereri. Și șansele de reușită
Politico a analizat cele cinci cereri principale ale lui Zelenski în turneul său european și a evaluat șansele sale pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă aproape nicio șansă, iar 5 foarte probabil.
1.Drumul către NATO
O formă de angajament pentru un parcurs către aderarea la NATO este o parte importantă a strategiei de finalizare a războiului pentru Kiev, fiind văzută ca singura modalitate de a preveni un alt atac din partea Rusiei.
Andriy Yermak, șeful biroului lui Zelenski, a declarat recent că o invitație pentru ca Ucraina să se alăture alianței de apărare face parte din planul de victorie și a încurajat aliații să ignore amenințările Rusiei cu escaladarea.
Însă, obținerea unei invitații clare într-un viitor apropiat va fi dificil de realizat.
Deși NATO a afirmat că Ucraina este pe drumul spre aderare, nu există un calendar clar pentru acest proces — cu SUA și Germania în fruntea grupului de sceptici preocupați de admiterea Kievului.
În schimb, Ucraina a început să semneze 20 de acorduri bilaterale de securitate cu diferiți aliați, cu scopul de a consolida legăturile de securitate. Totuși, aceste acorduri nu oferă garanțiile de securitate similare cu cele ale apartenenței la NATO.
Șanse de succes: 1
2. Protejarea spațiului aerian al Ucrainei
O mișcare practică ar fi ca aliații occidentali din apropierea frontului — în esență Polonia și România — să folosească echipamentele lor de apărare aeriană pentru a doborî dronele și rachetele rusești care zboară deasupra vestului Ucrainei.
Această măsură ar fi crucială pentru a proteja infrastructura vitală și orașele de atacurile aeriene rusești, însă ar putea risca implicarea directă a acestor țări în conflict, ceea ce complică lucrurile.
Șanse de succes: 2
Deocamdată, această propunere este un impas total, deoarece aliații sunt îngrijorați de riscul unui conflict direct cu Rusia.
Această reticență a generat o oarecare nedumerire la Kiev, unde diplomații au subliniat faptul că SUA își folosesc sistemele de apărare aeriană în colaborare cu Israelul pentru a doborî rachetele iraniene. Kievul solicită aceeași „determinare” în protejarea Ucrainei „de atacurile cu rachete și drone rusești.”
Șanse de succes: 1
O chestiune legată de acest subiect este convingerea capitalelor europene să trimită mai multe sisteme de apărare aeriană pe care armata ucraineană să le poată folosi direct. Obiectivul principal este obținerea de noi platforme Patriot și unități SAMP/T franco-italiene.
Deși în timpul verii au existat declarații promițătoare, livrările au încetinit, însă angajamentele de sprijin continuă.
Șanse de succes: 4
3. Dreptul de a lovi adânc în Rusia
Așa cum a subliniat în întâlnirile sale cu Starmer și Rutte, Zelenski insistă ferm pentru o revizuire a restricțiilor care împiedică Ucraina să lovească ținte din interiorul Rusiei folosind arme donate.
Deși Rutte a exprimat sprijin, capitalele occidentale se tem că permiterea acestor atacuri profunde ar putea declanșa un război mai amplu sau chiar un răspuns nuclear din partea Rusiei.
Șanse de succes: 1
4. Redeschiderea subiectului Taurus
SUA, Regatul Unit, Franța și Italia au trimis Ucrainei un număr limitat de rachete cu rază lungă de acțiune — deși nu doresc ca acestea să fie folosite în interiorul Rusiei.
Germania, însă, a refuzat cu fermitate să permită trimiterea puternicelor rachete de croazieră Taurus.
În ciuda presiunii din partea partenerilor săi de coaliție pentru a schimba poziția, răspunsul constant și categoric al cancelarului Scholz a fost un „nein” clar.
Șanse de succes: 2
5. Transformarea Ucrainei într-un arsenal al democrației
Guvernul ucrainean dorește, de asemenea, să stimuleze investițiile în propria industrie de armament, ceea ce ar sprijini economia țării și i-ar permite să producă arme pe care să le folosească împotriva Rusiei, fără a depinde de aliații reticenți.
Companii de apărare precum Rheinmetall, Nammo și Saab au convenit deja asupra unor programe de producție locală pentru artilerie și vehicule blindate. De asemenea, Danemarca, Canada și Lituania au început să plaseze comenzi directe la companii ucrainene.
Zelenski a declarat luni că planul său este să pună accent pe această chestiune în cadrul întâlnirii de la Ramstein de sâmbătă.
Șanse de succes: 5
(Citește și: ”Analiză CEPA: Occidentul trebuie să își schimbe rapid abordarea dacă vrea ca Ucraina să câștige războiul”)
***
