Document / Planul bugetar-structural național 2025-2031

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare.

(Descărcați AICI planul de revenire în ținta de deficit)

Cele 10 reforme și contribuția fiecăreia la reducerea deficitului bugetar

Planul guvernamental conține 10 tipuri de reformă:

Reforma 1: Reforma fiscală

necesară pentru ajustarea fiscal-bugetară și privește modificări aduse sistemului de impozite și taxe potrivit jaloanelor 207, 208 și 237 estimate la un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, reformă care contribuie la ajustarea fiscală în mod semnificativ;

Reforma 2: Reforma impozitării microîntreprinderilor

are la bază jalonul 206 din PNRR și include modificări care o mare parte au fost deja implementate prin cererea de plată nr.3 depusă în PNRR iar restul de măsuri urmează a fi implementate în funcție de deciziile care se vor aproba de către Guvernul României. Impact bugetar estimat 0,1% din PIB. Asigură măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea colectării, reducerea gap-ului de impozite și taxe precum și pentru modernizarea sistemului fiscal al României;

Reforma 3: Reforma Administrării impozitelor și taxelor

digitalizarea, reducerea gap-ului de impozite și taxe, îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor și actualizarea cadrului legal specific insolvenței. Impact bugetar estimat 0,5% din PIB;

Reforma 4: Reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/ locali

eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice,
reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Impact bugetar estimat de 0,25% din PIB;

Reforma 5: Restructurarea sistemului de cheltuieli publice

introducerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice, extinderea sistemului de achiziții centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Impact bugetar estimat de 0,35% din PIB

Reforma 6: Reforma salariului minim

Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim. Impact bugetar: +0,11% din PIB;

Reforma 7: Reforma sistemului de salarizare în sectorul public

Realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi; adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici. Asigură reducerea ponderii cheltuielilor de personal cu aproximativ 1% din PIB de-a lungul perioadei de prognoză 2025-2031;

Reforma 8: Reforma pensiilor

Îmbunătățirea cadrului legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, creșterea contribuției de la 4,75% la 6% până în anul 2031. Reforma sistemului de pensii, pe baza principiului contributivității. Impact bugetar 2025: -1,1% din PIB – 2025, -0,8% din PIB – 2026. De-a lungul perioadei de prognoză asigură o reducere a ponderii acestei categorii în PIB cu -1,8% din PIB;

Reforma 9: Reforma pensiilor speciale

Reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Impact bugetar 2025: -0,02% din PIB, 2026: -0,03% din PIB;

Reforma 10: Reformarea sistemului de finanțare a mediului de afaceri. Atragerea de investitori

Atragerea de investitori: sprijin pentru marile investiții în economie, înființarea Fondului de Investiții pentru sprijinirea mediului de afaceri, reglementarea creditului pentru investiții și granturi alocate pentru sprijinul industriei prelucrătoare;

• I1: Investiții în infrastructura de irigații pentru combaterea schimbărilor climatice: asigură
  valorificarea potențialului agricol al României și împreună cu investițiile în industria agroalimentară
  asigură reducerea deficitului balanței comerciale a României. Impact bugetar – 0,11% din PIB/an;

• I2: Investiții în industria prelucrătoare: asigură alocarea fondurilor naționale prin programe
  naționale în industria prelucrătoare ca bază pentru dezvoltarea economică a României pe termen
  lung. Impact bugetar -0,12% din PIB/an;

(Citește și: ”Gafă? Statul îi anunță pe investitori, prin Planul fiscal, la ce dobânzi și la ce curs al Euro se așteaptă”)

***