BP renunta la tintele climatice fortata de economia reala

În urmă aproape cinci ani ani, în februarie 2020, directorul executiv al BP, Bernard Looney, anunța că una dintre cele mai mari companii petroliere din lume va atinge nevelul de „zero net” emisii până în 2050. În acest scop, spunea el atunci, BP își va reduce producția de petrol și gaze naturale cu 40% până în 2030.

După aproximativ patru ani și o criză energetică majoră, BP renunță nu doar la ținta inițială de reducere a producției de hidrocarburi cu 40% ci și la cea revizuită în scădere, de 25%. Cu alte cuvinte se va concentra pe obiectul principal de activitate, de exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze.

După momentul în care BP a făcut anunțul în conformitate cu schimbările cerute de activiștii de mediu, a intervenit pandemia de Covid care a provocat prăbușirea cererii de combustibili la nivel global. Astfel, BP considera că se află pe drumul corect cu programul care prevedea reducerea cu 40% a producției de hidrocarburi până în 2030. Însă a intervenit criza energetică din 2022.

Criză energetică a schimbat calculele

Ieșirea din pandemie a însemnat și creșterea cererii de petrol, mai ales după ce China a eliminat integral toate restricțiile din economie. Declanșarea războiului din Ucraina a adăugat la această majorare a cererii și îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu produse energetice ceea ce a dus la un raliu al prețurilor cum nu a mai fost văzut de decenii.

Valul de scumpiri al petrolului și gazelor naturale a făcut ca companiile energetice să fie cele mai performante active pe bursele internaționale, depășind „Big Tech”, și să obțină profituri record, ceea ce le-a permis să plătească dividende consistente propriilor acționari. Toate acestea au condus la o reconsiderare a planurilor de tranziție energetică ale „Big Oil” – denumire sub care sunt cunoscute cele mai mari companii energetice. În cazul BP, în cel mai recent raport se arată că cererea de combustili fosili va rămâne ridicată, cel puțin în perioada următoare, ceea ce a determinat conducerea companiei să renunțe la obiectivul de reducere a producției de hidrocarburi, conform Reuters.

Investitorii vor profit

BP a fost criticată pentru schimbarea de direcție a propriilor afacerilor, mai ales în contextul unei economii mondiale care este înscrisă ferm pe drumul către un viitor energetic mai ecologic. Cu toate acestea, în lumea afacerilor reale în care operează BP și toate celelalte companii există o cu totul altă viziune față de politicile climatice.

Mai puternice decât presiunile activiștior de mediu și ale politicienilor sunt cele ale investitorilor care doresc profituri de la acțiunile pe care le dețin în portofoliu. Mai mult, în afară de abandonarea obiectivului de reducere a producției de hidrocarburi, BP se pregătește să își reducă și expunerea pe fermele eoliene offshore. În același sens și Shell a anunțat că renunță la obiectivele de tranziție energetică iar o altă companie de top, TotalEnergies, a anunțat recent investiții de 10,5 miliarde dolari pentru dezvoltarea unui câmp petrolier în Surinam.

Industria energetică pare că și-a format o viziune destul de clară asupra viitorului, însă diferită față de cea a politicienilor: hidrocarburile vor rămâne pentru viitorul previzibil principala sursă de energie pe planetă. Iar soluțiile alternative nu s-au ridicat la înalțimea beneficiilor promise. În concluzie, Big Oil, și alte companii energetice mai mici își redimensionează investițiile în tranziția energetică în favoarea afacerilor care s-au dovedit a fi profitabile, atât pentru companii, cât și pentru investitori.

(Citește și: ”BP ar putea renunța la angajamentul de reducere cu 40% a producției de petrol și gaze până în 2030. Shell și-a redus deja obiectivul”)

***