Moldoveni votează în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

UPDATE ora 9:30:
Alexandr Stoianoglo, candidatul la prezidențiale susținut de Partidul Socialist, și-a exercitat dreptul la vot la primele ore ale dimineții. Stoianoglo a declarat că votează pentru o Moldovă liberă și prosperă, unde toți cetățenii sunt respectați. Acesta s-a prezentat la secția de votare însoțit de soția și fiicele sale.

UPDATE ora 9:00:
Până la ora 9:00 se prezentaseră la urne 150.000 de alegători, reprezentând 5,4% din totalul votanților, conform CEC. Prezența la ora 09:00 este mai mare decât în turul I, când se prezentaseră în jur de 100.000 de oameni la vot.

Informația de bază:

Alegătorii din Republica Moldova votează duminică într-un scrutin prezidențial umbrit de acuzațiile de interferență în alegeri ale Moscovei, care vizează câștigarea de mai multă influență într-un război diplomatic între Rusia și Uniunea Europeană.

Cetățenii moldoveni au de ales între actuala președintă proeuropeană Maia Sandu și fostul procuror Alexandr Stoianoglo, care, deși se revendică a fi tot proeuropean, este susținut de partidele și rețelele proruse.

În primul tur al alegerilor, Maia Sandu a obţinut 42,49% din voturi, în timp ce socialistul Alexandr Stoianoglo a fost votat de 25,95% dintre alegători. De asemenea, referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost aprobat la limită, cu 50,46% din voturile exprimate.

Soarta Maiei Sandu, care a pus Moldova pe calea lungă a discuțiilor de aderare la UE în iunie, va fi urmărită îndeaproape la Bruxelles, la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care inițiase procedurile de aderare, a reales un partid de guvernământ considerat din ce în ce mai pro-rus.

Stoianoglo spune că, în calitate de președinte, și el ar sprijini integrarea în UE, dar și ar dezvolta legături și cu Rusia în interes național. El a promis că va încerca să recâștige fluxurile ieftine de gaze rusești și a spus că se va întâlni cu președintele Vladimir Putin dacă moldovenii vor dori acest lucru.

Maia Sandu: promite să ducă Moldova în UE, dar recunoaște că nu a reușit să reformeze justiția

Maia Sandu este una dintre cele mai importante figuri politice din Republica Moldova, o personalitate care a reușit să atragă atenția internațională prin viziunea sa progresistă și dedicarea față de reformarea țării. Maia Sandu are o biografie impresionantă, studii la universități prestigioase și o viață personală marcată de discreție.

A devenit simbolul luptei pentru o Moldovă mai transparentă și europeană, este președinta în funcție a țării și la actualele alegeri prezidențiale a obținut cele mai multe voturi în primul tur și întră în cel de-al doilea cu cele mai mari șanse.

De-a lungul primului mandat, a gestionat provocări majore, precum pandemia, criza economică și tensiunile geopolitice cu Rusia. Realizarea cea mai mare este, însă, statutul de țară-candidat și demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Apreciată pentru integritatea sa, Maia Sandu a fost criticată în ultima perioadă pentru ritmul lent al reformei în justiție și lipsa unei îmbunătățiri rapide a condițiilor economice.

Alexandr Stoianoglo, un pro-rus care pozează în pacifist

De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo este o figură controversată. Fost procuror general și deputat, Stoianoglo este promovat de Partidul Socialiștilor ca fiind „candidatul poporului”.

Cu o carieră lungă în politică și justiție, este candidatul preferat de Rusia în contextul războiului hibrid dus de Kremlin în Moldova. El spune însă că nu are apartenență politică și respinge acuzațiile care îl descriu drept „omul Moscovei”. Cu toate astea, ân primul tur el a obținut cele mai multe voturi din diasporă în Rusia.

El manifestă o abordare prudentă față de integrarea europeană, criticând, în același timp, ritmul și modul de implementare a reformelor pro-UE. Ba chiar i-a propus Maiei Sandu semnarea unei declarații simbolice pentru susținerea parcursului european. Dar o astfel de declarație nu ar avea nicio valoare juridică față de referendumul constituțional, pe care Stoianoglo l-a boicotat.

În trecut, Stoianoglo a refuzat să voteze pentru condamnarea ororilor comunismului. A fost co-autor al unui proiect de lege ce caracteriza drept act de „eliberare” ocuparea Basarabiei de către URSS. Ambiguă este și poziționarea sa față de războiul din Ucraina: deși a exprimat o „atitudine negativă” față de conflict, nu a condamnat Rusia direct pentru invazie.

(Citiți și: ”Alegeri R. Moldova: între încă un pas spre UE, și încă doi înapoi spre Rusia”)

***