Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor. Deja primiți

Coaliția de guvernare are de depanat una din cele mai riscante legislații:
Legea pensiilor militare – aprobată săptămâna aceasta de Parlament și aflată în drum spre promulgare, înseamnă o revenire asupra legislației pensiilor speciale, ceea ce încalcă principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Asta înseamnă nu risc de pierdere a banilor, ci pierdere sigură a banilor în cazul că Legea intră în vigoare.

Proiectul creșterii pensiilor militare în ritmul soldelor și salariilor ale soldaților și ofițerilor activi se află în drum spre biroul președintelui Klaus Iohannis: doar președintele sau Curtea Constituțională mai pot opri aplicarea ei.

Surse politice au declarat pentru CursDeGuvernare, că mecanismul prin care a fost produsă această lege e un truct politic electoral:
Guvernul și-a trimis la Parlament Punctul de vedere, în care a scris negru pe alb că legea încalcă principiul ireversibilității: însă nu le-a atras atenția parlamentarilor și asupra faptului că asta înseamnă că aprobarea legii îneamnă pierderea sigură a banilor.
Planul urmărit de coaliția de guvernare pare să fie creșterea pensiilor militare prin lege (e campanie electorală), și apoi blocarea sub o formă sau alta a legii.
Iată cum s-au făcut lucrurile:

Legea modifică Reforma pensiilor speciale (nebazate pe contributivitate) – aprobată ca Jalonul 2015

Ce prevede proiectul trecut prin Parlament: „Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”.

Dacă va fi promulgă, legea va modifica reforma pensiilor speciale, adoptată anul trecut și care reprezintă Jalonul 2015 aferent celei de-a doua Cereri de plată din PNRR.

Jalonul a fost considerat bifat, chiar dacă impactul său era mult prea redus față de ceea ce ar fi dorit Comisia Europeană și Banca Mondială.

Cererea de plată numărul 2 a fost deja plătită, mai puțin 143 de milioane de euro, reținute din cauze neîndeplinirii Jaloanelor 129 și 133.

Dacă se face modificarea operată prin proiectul adoptatluni în senat, Comisia cere returnarea unei sume care se va calcula conform formulelor elaborate de experții executivului de la Bruxelles, întrucât PNRR precizează expres că reformele asumate în PNRR nu pot fi reversate.

Este vorba despre principiul ireversibilității.

La aliniatul 3 al articolului 24 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, de instituite a de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență subliniază:

Îndeplinirea a jaloanelor și țintelor presupune că măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător nu au fost reversate.

Guvernul a discutat consecințele în ședință și a doar le-a sugerat parlamentarilor că vor fi probleme

Propunerea liberalilor a fost discutată în ședința de guvern din 23 octombrie (cu două săptămâni înainte de votul camerei decizionale), executivul constatând pericolul și avertizându-i pe parlamentari de consecințele cu impact costisitor, în punctul de vedere exprimat și trimis apoi la Camera Deputaților (prima care a aprobat proiectul).

Concluzia Cabinetului Marcel Ciolacu nu a fost de a le solicita parlamentarilor din propria coaliție să renunțe la inițiativă, ci:

„Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Referirea la efectul asupra fondurilor PNRR apare abia la ultimul punct al Punctului de vedere exprimat de Guvern.

Acolo este amintit Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliul din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede, la art. 24 alin (3), principiul ireversibilității reformelor realizate în cadrul obligațiilor asumate prin PNRR:

„Comisia evaluează, cu titlu preliminar (…) dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare (…). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză”.

Principiul ireversibilității reformelor a fost preluat în legislația națională referitoare la stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor PNRR.

Guvernul nu menționează clar, în cifre, foarte probabilele pierderi și nu spune limpede că se vor pierde fonduri, ci doar atenționează că va duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor și prevederile OUG care a preluat această condiționare în legislația națională:

„Orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din PNRR care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din regulamentul (UE) 2021/241, precum și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021”.

Închiderea trucului politic: Avocatul Poporului a atacat, joi, Legea la CCR, invocând argumente neimportate

Avocatul Poporului a contestat joi la CCR legea, ridicând mai multe obiecții de constituționalitate, precum nerespectarea principiului egalității în drepturi sau imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără indicarea sursei de finanțare.

Reamintim că Renate Weber a fost europarlamentar PNL și a ajuns la Avocat al Poporului la propunerea ALDE (condus de Călin Popescu Tăriceanu), în perioada în care formațiune guverna alături de PSD.

Candidatul Nicolae Ciucă, beneficiar direct al proiectului inițiat de liberali și susținut de PSD

Beneficiar al acestei potențiale legi este și fostul premier Nicolae Ciucă, general în rezervă.

Pentru a masca avantajul acestuia, parlamentarii au introdus un amendament ce precizează că această măsură „nu se aplică pensionarilor militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții similare acestora, cât și celor care au calitatea de parlamentar (cazul lui Nicolae Ciucă – n.red.)”.

Cu precizarea că această suspendare a beneficiului funcționează doar pe perioada exercitării respectivelor poziții în stat. După părăsirea funcției, pierderea salariului de înalt demnitar va fi acoperită într-o măsură generoasă de aceste majorări.

Parlamentarii care au votat proiectul, din coaliția de guvernare

Inițiatorii proiectului sunt liberalii: Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL; Guran Virgil – senator PNL; Moș Patricia Simina Arina – senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Andronache Gabriel – deputat PNL; Leoreanu Laurenţiu-Dan – deputat PNL.

Însă, proiectul acestora a fost votat nu doar de senatorii subordonați politic președintelui acestei camere, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, ci și de social-democrați.

Au votat pentru acest proiect 90 de senatori. Nu a existat niciun vot împotrivă și s-au mai înregistrat opt abțineri.

Alte probleme și detalii ale proiectul adoptat de parlamentarii coaliției

Dincolo de detalii minore precum nerespectarea normelor de tehnică legislativă sau a exigențelor de calitate a legii (de către parlamentari aflați la finalul unuia sau a mai multor mandate), proiectul conține și numeroase probleme de substanță ce ar trebui să nu-l califice pentru promulgare.

Una dintre scăpările ce arată diletantismul parlamentarilor este raportarea la legea din 2015 privind pensiile militare, cea prin care Guvernul Victor Ponta cu ministrul său Gabriel Oprea au reintrodus aceste pensii speciale desființate de Emil Boc. În această situație, reactualizarea ce ar trebui efectuată în termen de 90 de zile de la adoptarea reglementării înseamnă că ea ar fi trebuit realizată în urmă cu aproximativ nouă ani, undeva la începutul anului 2016.

Chiar și ignorând această plasare greșită în timp, reactualizarea este de fapt o recalculare a pensiilor în plată, iar o astfel de operațiune este imposibil de realizat în numai trei luni.

Fiind, practic, o recalculare, experiențele trecute arată că a fost nevoie de doi ani, dar durata de acum s-ar putea lungi, întrucât nu există baza de date cu elementele bazei de calcul și au fost angajate numeroase persoane pentru a ajuta la amplele operațiuni implicate.

Conform Guvernului ar fi vorba de aproximativ 86.000 de decizii de pensii, iar procesul nu poate fi complet automatizat.

Impactul financiar, calculat pe o formulă necunoscută, face ca eventuala lege să fie neconstituțională. Dar ea va produce efecte pe termen lung și va pune în pericol traiectoria deficitului bugetar asumat în fața Comisiei Europene

Inițiatorii au prezentat un impact rezultat prin determinarea diferenței dintre soldele și salariile mărite și cele din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul în plată.

Suma totală ce va fi necesară a fi virată de la buget este de aproximativ 370 de milioane de lei, ce s-ar adăuga la deficitul ce ar trebui redus.

Impactul nu este însoțit de fișa financiară, ceea ce înseamnă, după cum arată Consiliul Legislativ și cel Fiscal, că sursa de finanțare este incertă, adică nu este reală, conform unei decizii CCR.

Guvernul constată că legea să devieze România de la traiectoria de deficit bugetar ce urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene. Ea ar putea avea, astfel, implicații asupra măsurilor fiscale de austeritate ce au fost deja elaborate și a ajustărilor necesare.

Dacă legea intră în vigoare, majorările făcute celor vizați sunt obligatorii, întrucât un drept de acest fel odată câștigat nu poate fi retras. Altfel, rezerviștii afectați se vor adresa instanțelor și vor câștiga.

Se aplică retroactiv și produce discriminări

De asemenea, fiind vorba de invocarea anului 2015, legea este susceptibilă a fi aplicată reatroactiv.

Fiind vorba de o indexare în funcție de remunerațiile celor în activitate, se poate considera că este vorba despre o dublă indexare, întrucât și lor li se aplică indexarea anuală cu inflația.

De asemenea, o indexare specială va duce la discriminarea pensionarilor civili, care beneficiază doar de indexarea cu inflația.

(Citește și: Comisia Europeană anunță oficial: 6 jaloane aferente cererii de plată 3 din PNRR sunt neîndeplinite. Rezultat previzibil: plată parțială)

****