Acord de 300 mld. dolari pentru tările sarace în lupta cu schimbările climatice

Țările participante la summitul pentru climă COP29 de la Baku în Azerbaidjan au ajuns duminică la un acord care prevede o finanțare de 300 de miliarde dolari pe an pentru țările sărace și în curs de dezvoltare în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice, un acord pe care statele beneficiare îl critică ca fiind total insuficient.

Acordul, la care s-a ajuns în prelungiri, după conferința de două săptămâni din capitala Azerbaidjanului, este menit să ofere un impuls eforturilor internaționale de a reduce încălzirea globală într-un an considerat ca fiind cel mai călduros din istorie.

„Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică”, a spus reprezentantul delegației indiene Chandni Raina în sesiunea de închidere a summit-ului, la câteva minute după ce acordul a fost semnat. „Acest lucru, în opinia noastră, nu va aborda imensa provocare cu care ne confruntăm cu toții. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”.

O poliță de asigurare, dar cine plătește primele?

Șeful Națiunilor Unite pentru climă, Simon Stiell, a recunoscut că negocierile au fost dificile, dar a salutat rezultatul drept o poliță de asigurare pentru umanitate împotriva încălzirii globale.

„A fost o călătorie dificilă, dar am încheiat o înțelegere”, a spus Stiell. „Această înțelegere va menține boom-ul energiei curate în creștere și va proteja miliarde de vieți.

„Dar, ca orice poliță de asigurare, funcționează doar dacă primele sunt plătite integral și la timp”.

Prin acest acord s-ar oferi 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, mărind angajamentul anterior al țărilor bogate de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an pentru schimbările climatice până în 2020. Acest obiectiv anterior îndeplinit cu o întârziere de doi, în 2022, expiră anul viitor.

Acordul pune, de asemenea, bazele pentru summitul climatic de anul viitor, care va avea loc în pădurea tropicală amazoniană din Brazilia, și care are menirea să planifice acțiunile climatice pentru următorul deceniu.

Summitul de la Baku a adus în centrul dezbaterii responsabilitatea financiară a țărilor industrializate – care prin utilizarea îndelungată a combustibililor fosili au cauzat cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră – pentru a compensa pierderile aduse țărilor mai sărace provocate de schimbările climatice.

De asemenea, au ieșit la suprafață diviziunile dintre țările bogate, constrânse de deficitele bugetare și țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu pierderile provocate de furtuni, inundații și seceta.

Negocierile trebuia să se încheie vineri, dar reprezentanții din aproape 200 de state nu au reușit să ajungă la un consens. Discuțiile s-au întrerupt sâmbătă, deoarece unele țări în curs de dezvoltare au părăsit frustrate masa negocierilor.

Arabia Saudită s-a opus planurilor de tranziție de la combustibilii fosili

„Plecăm cu o mică parte din finanțarea de care țările vulnerabile la schimbările climatice au nevoie urgentă. Nu este suficient, dar este un început”, a declarat Tina Stege, reprezentantul Insulelor Marshall.

Națiunile au căutat să găsească finanțare pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale.

În prezent, lumea este pe drumul care duce la o încălzire de până la 3,1 C până la sfârșitul acestui secol. Conform raportului U.N. Emissions Gap din acest an, emisiile globale de gaze cu efect de seră și utilizarea combustibililor fosili au continuat să crească.

Acordul de duminică nu a reușit să stabilească pași detaliați pentru modul în care țările vor acționa în temeiul angajamentului summitului ONU de anul trecut privind clima.

În special în ceea ce privește tranziția de la combustibilii fosili și triplarea capacității instalate de energie regenerabilă în acest deceniu. Negociatorii s-au plâns că Arabia Saudită a încercat să blocheze un astfel de plan care să prevadă etapele de abandonare a combustibililor fosili.

Se cere actualizarea listei țărilor donatoare

Lista țărilor donatoare – aproximativ 20 de state industrializate, inclusiv SUA, Uniunea Europeană și Canada – a fost stabilită în timpul discuțiilor în cadrul ONU privind schimbările climatice din 1992.

Guvernele statelor europene au solicitat ca lista să fie extinsă, să includă China, a doua economie a lumii și regatele din Golf, bogate în petrol. Acordul încurajează țările în curs de dezvoltare să contribuie la efortul financiar dar nu le obligă.

De asemenea, țările au convenit asupra regulilor de funcționare a unei piețe globale de cumpărare și vânzare de credite de carbon despre care susținătorii susțin că ar putea mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte de combatere a încălzirii globale, de la reîmpădurire până la implementarea tehnologiilor de energie curată.

Donald Trump vrea să scoată SUA din Acordul de la Paris

Semnarea acordului de finanțare a schimbărilor climatice a fost o provocare încă de la început.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA în această lună provoacă îndoieli în rândul unor negociatori că cea mai mare economie din lume va mai plăti pentru finanțarea obiectivelor privind schimbările climatice convenit la Baku. Trump, un republican care preia mandatul de președinte în ianuarie, a numit schimbările climatice o farsă și a promis că va scoate din nou SUA din cadrul organismelor de cooperare internațională în domeniul schimbărilor climatice.

Președintele Joe Biden i-a felicitat pe participanții la COP29 pentru că au ajuns la ceea ce el a numit un acord istoric care va ajuta la mobilizarea fondurilor necesare, dar a spus că este nevoie de mai multă muncă.

Guvernele occidentale au văzut că încălzirea globală a retrogradat pe lista priorităților naționale pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și extinderea conflictului din Orientul Mijlociu precum și inflația în creștere.