2 licitații eșuate – dobânzile cresc și complică ecuația: De unde și la ce preț scoatem încă 17 mld. lei pentru necesarul de finanțare al anului

Ultimele două licitații organizate de Ministerul Finanțelor au eșuat – ultima luni, a doua zi după alegeri: guvernul a considerat inacceptabile randamentele cerute, așa cum o făcuse și săptămâna trecută: cu un deficit record, statul român e pus în situația de-a fi costrâns la dobânzi tot mai mari.

Datoria publică a României a urcat la 54,4% din PIB la sfârșitul lunii septembrie, respectiv 916,75 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Tendința ascendentă va continua având în vedere necesarul uriaș de finanțare al statului din acest an: România trebuie să împrumute 235 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar de 8% din PIB și pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență în 2024.
Turbulențele create de calendarul electoral al putea duce la creșterea costurilor de împrumut pe ultima sută de metri.

Datoria publică a României a urcat cu aproape 30 de miliarde de lei în septembrie, lună în care statul a ieșit pe piețele financiare internaționale, de unde a împrumutat o sumă record, de cinci miliarde de euro.

Necesar vs împrumuturi: statul mai are nevoie de circa 17 miliarde de lei

Guvernul a împrumutat circa 218 miliarde de lei până în data de 12 noiembrie, potrivit unui raport oficial întocmit de Ministerul Finanțelor pentru investitorii străini.

Suma reprezintă 92,7% din necesarul de finanțare din acest an, revizuit la 235 de miliarde de lei – nivel record.

De atunci, Finanțele au mai atras finanțări interne de 2,9 miliarde de lei plus 348,3 milioane de euro (circa 1,8 miliarde de lei) prin emisiuni de titluri de stat în lei respectiv euro. Dar a început să întâmpine dificultăți la licitații.

Două licitații eșuate

Apropierea alegerilor și rezultatul surprinzător din primul tur al prezidențialelor au creat dificultăți de finanțare în a doua parte a lunii noiembrie, când dobânzile cerute de investitori au început să fie peste nivelul considerat agreabil de Finanțe.

Luni, a doua zi după primul tur al alegerilor pentru Cotroceni, statul a respins ofertele făcute de investitorii interesați de a achiziționa obligațiuni în valoare de 600 de milioane de lei, considerând dobânzile solicitate prea mari.

O situație similară a avut loc și cu o săptămână înainte, în cadrul unei licitații de obligațiuni prin care statul spera să obțină 700 de milioane de lei.

Randamentul obligațiunilor suverane pe 10 ani în moneda locală a sărit cu 23 de puncte de bază luni, ajungând la 7,5%, economiștii explicând că prima de risc a României pe fondul temerilor investitorilor că în absența unei coaliții majoritare care să preia guvernarea, depășirea problemelor macroeconomice și a constrângerilor bugetare va fi extrem de dificilă.

Cele mai mari costuri de finanțare, după Ungaria

De altfel, România are printre cele mai mari costuri medii de finanțare din UE, ”luptându-se” pentru prima poziție cu Ungaria. În octombrie acestea au fost de 6,36% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani), cu doar 20 de puncte de bază sub cele din Ungaria, după ce în septembrie, România s-a împrumutat mai scump decât Ungaria (6,42% față de 6,22%), potrivit celor mai recent date Eurostat.

Nivelul costurilor de finanțare contează deoarece România plătește anual, de la buget, dobânzile aferente împrumuturilor pe care trebuie să le facă pentru finanțarea deficitului și datoriei publice.

În primele zece luni din 2024, statul a plătit 32,86 de miliarde de lei, respectiv 1,9% din PIB, pe dobânzi, cu 16,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitele mari vor duce datoria la un nivel de peste 60% din PIB

Nivelul ridicat al deficitului bugetar și perspectivele slabe de creștere, cel puțin pe termen scurt, vor face ca datoria publică a României să depășească 60% din PIB în următorii ani, conform Planului structural-bugetar realizat de guvern și aprobat oficial de Comisia Europeană marți.

Executivul european așteaptă până în aprilie 2025 măsuri concrete pentru atingerea țintelor asumate de România în privința reducerii deficitului bugetar.

(Citește și: ”Semestrul European: Comisia cere României lista măsurilor concrete pentru consolidarea finanțelor publice, aferente Planului fiscal pe 7 ani”)

***