Cheia Acordului UE-Mercosur: Litiul și alte materii prime critice

„Poate fi dificil de cuantificat valoarea economică exactă a unui acces mai bun la aceste materii prime (precum litiul – n.red.) prin legături mai strânse cu Mercosur, dar credem că acest element a avut o greutate strategică pentru Comisia UE atunci când a încheiat acordul – mai ales că diversificarea sau aprovizionarea și securizarea aprovizionării sunt în prezent prioritare”, menționează o analiză a ING Bank.

America Latină furnizează aproximativ 35% din litiul din lume, conform estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie – Chile (26%) şi Argentina (6%).

Regiunea ar deţine mai mult de jumătate din rezervele globale de litiu, situate în principal în Argentina (21%) şi Chile (11%). Cele două state, împreună cu Bolivia, fac parte din așa-numitul Triunghi al litiului.

Deși sunt esențiale pentru viitorul economic al UE, materiile prime precum litiul sunt mai puțin mediatizate în ceea ce privește acordul de liber schimb, precizează cei trei autori ai materialului privind Acordul UE – Mercosur, convenit pe 6 decembrie, după 25 de ani d enegocieri.

Slaba mediatizare este surprinzătoare, având în vedere că:

a) UE este foarte dependentă de China pentru materii prime esențiale

b) țări precum Argentina, Bolivia și Brazilia dețin rezerve mari din unele dintre aceste materii prime esențiale

c) se așteaptă ca cererea UE pentru aceste materiale să crească masiv.

Aproape un sfert din rezervele de litiu, în Argentina

Cererea de baterii cu litiu (care alimentează vehiculele electrice și sistemele de stocare a energiei) va crește de 12 ori până în 2030, în timp ce cererea blocului de metale din pământuri rare, utilizate în turbinele eoliene și în vehiculele electrice, va crește de cinci până la șase ori până în 2030.

Litiul, denumit uneori „aur alb” datorită culorii sale deschise şi a valorii ridicate de piaţă, este considerat o componentă critică a renunţării la combustibili fosili. Este folosit în mod obişnuit în vehiculele electrice, telefoane mobile şi baterii reîncărcabile pentru laptopuri.

Europa are o singură mină de litiu operațională, în Portugalia, care produce minereu de calitate inferioară, inadecvat pentru producția de baterii.

Anul trecut, o companie franceză producătoare de minerale a prezentat un proiect minier de litiu, suficient pentru extracția a 34.000 de tone pe an timp de 25 de ani. Noua mină va fi operațională până în 2028.

Cel mai mare zăcământ cunoscut de minerale de pământuri rare din Europa a fost descoperit anul acesta în regiunea arctică a Suediei, dar va dura 10-15 ani până când va putea începe exploatarea.

America Latină, în schimb, furnizează aproximativ 35% din litiul din lume, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Chile (26%) şi Argentina (6%) fiind în frunte.

Regiunea ar deţine mai mult de jumătate din rezervele globale de litiu, situate în principal în Argentina (21%) şi Chile (11%).

Sursele actuale de aprovizionare cu materii prime critice

Deși cadrul european privind materiile prime critice vizează asigurarea unei aprovizionări diverse, sigure și durabile cu materii prime critice esențiale pentru industria UE, blocul comunitar va continua să se bazeze pe importuri pentru a se aproviziona cu aceste materii prime esențiale pentru economia verde și noile tehnologii.

„Acordul UE-Mercosur va avea un rol esențial în asigurarea aprovizionării cu materii prime esențiale, întrucât țările Mercosur sunt producători majori ai multora dintre aceste materii prime”, menționa Comisia Europeană în documentele legate de această înțelegere.

Prevederile și beneficiile UE la capitolul materii prime

Principalele prevederi:

Nu vor exista taxe pe exporturile braziliene către UE pentru mai multe materii prime, precum nichel, cupru, aluminiu, materiale din oțel, germaniu sau galiu.

Dacă Brazilia decide să impună taxe, exporturile către UE vor beneficia de tarife preferențiale, care nu ar trebui să depășească 25%.

Similar, Argentina nu va aplica taxe de export pentru materiile prime, dar va fi supusă în schimb la tarife pe produsele agricole.

Reducerea tarifelor UE pentru materiile prime esențiale înseamnă:

Mai multe exporturi din țările Mercosur către UE.
Importuri mai ieftine = costuri reduse = mai multă competitivitate pentru UE.

Reducerea tarifelor UE pentru produsele fabricate din materii prime critice înseamnă:

Stimulente pentru Mercosur de a dezvolta producția locală de produse cu valoare adăugată, în special ca urmare a „escaladării tarifelor” (adică tarife de import mai mari pentru produsele mai prelucrate în comparație cu materialele din amonte) dispare.

Mai multă securitate și previzibilitate a lanțurilor de aprovizionare:

Diversificarea surselor de aprovizionare, sporind reziliența lanțurilor de aprovizionare.
Fără prețuri minime sau alte cerințe de stabilire a prețurilor, cu prețuri mai mari la export.
Fără taxe la export ca principiu general. Excepții limitate permise pentru un număr limitat de produse dintr-o țară (Brazilia), cu condiția să se acorde preferințe (taxe de export mai mici) cumpărătorilor din UE în comparație cu jucătorii din afara UE.
Fără monopoluri de export, care ar putea limita volumele de export sau ar putea stabili prețuri mai mari.

Mai multe oportunități pentru investiții:

Firmele din UE vor avea drept de stabilire și nu vor fi discriminate pentru a investi în industriile Mercosur.

Acordul va facilita investițiile UE în dezvoltarea industriilor locale pentru prelucrarea CRM.

Parteneriatul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb

Dacă va fi ratificat de blocul celor 27 de naţiuni, parteneriatul UE-Mercosur va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, reunind peste 700 de milioane de oameni şi reprezentând aproximativ 20% din produsul intern brut global.

Comisia Europeană a declarat că acordul comercial este conceput pentru a creşte comerţul şi investiţiile bilaterale, pentru a reduce barierele comerciale tarifare şi netarifare, pentru a crea reguli mai stabile şi pentru a promova valori comune, cum ar fi dezvoltarea durabilă.

Nu toată lumea este însă în favoarea acordului. Franţa şi Polonia se numără printre cele care şi-au exprimat opoziţia faţă de acord, avertizând că ar putea crea concurenţă neloială pentru agricultura europeană.