Cum încheie statele din Europa Centrală și Est anul 2024. Specificul României

Cele mai surprinzătoare evoluții ale economiilor din Europa Centrală și de Est în T3/2024 au fost înregistrate în Ungaria și România, prima contractându-se cu 0,7% în termeni anuali, iar cea de a doua crescând cu doar 1,1%, cu mult sub așteptări.

Astfel, economiștii de la Erste Bank și-au revizuit prognoza pentru creșterea PIB în 2024 în scădere la 0,5% pentru Ungaria și la 0,8% în cazul României.

Indicatorii lunari din România sugerează că consumul a decelerat în T3/2024. În mod similar, cresterea PIB în T3/2024 din Slovacia a fost, de asemenea, dezamăgitoare de 1,2%, sub așteptările de creștere de aproape de 2%.

În alte țări (Cehia, Polonia și Slovenia), estimările din trimestrul 3 pentru PIB au fost în cea mai mare parte în conformitate cu consensul pieței în ceea ce privește dinamica de creștere anuală.

Cu toate acestea, economia poloneză s-a contractat în mod neașteptat față de trimestrul anterior, estimarea flash pentru T3/2024 arătând o scădere de -0,2% față de T2/2024.

În general, redresarea economiilor din ECE în 2024 a fost mai slabă decât se anticipa inițial.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2025, economiștii de la Erste subliniază riscul accentuării declinului față de previziunile actuale din cauza evoluției încetinite a economiei germane. Astfel că pentru Cehia, prognoza a fost revizuită pentru 2025 la 2,5%.

România, campioană la inflație în 2024

De la începutul anului, inflația a scăzut continuu în toate țările ECE, cu excepția Cehiei și Poloniei. Deși inflația din octombrie a fost mai scăzută în cea mai mare parte a regiunii comparativ cu ianuarie 2024, în octombrie au avut loc majorări în toate țările ECE, cu excepția Sloveniei.

Prețurile la energie și alimente sunt în spatele acestei evoluții nefavorabile. În Slovacia, creșterea prețurilor la alimente a fost deosebit de mare. În România, inflația a surprins și ea prin avans, dar totuși se situează la cele mai scăzute niveluri din ultimii trei ani, rămânând, însă, campioana invincibilă a Uniunii Europene.

În timp ce factorii locali pot juca un rol în Slovacia, în general, evoluția indicelui mondial al prețurilor la alimente sugerează că prețurile alimentelor ar putea crește în continuare și vor contribui pozitiv la presiunile inflaționiste pe termen scurt.

Indicele mondial al prețurilor la alimente a crescut la 127,4 în octombrie, cel mai mare nivel din ultimii un an și jumătate. În timp ce factorii externi se pot adăuga la cifrele inflației, economiștii se așteaptă ca dezinflația să continue în 2025 în majoritatea țărilor ECE.

Redresarea economică slabă și incertitudinea ridicată pentru viitor în ceea ce privește perspectivele de creștere sunt de natură dezinflaționistă.

Cea mai remarcabilă excepție este Slovacia, unde modificările impozitelor indirecte și ajustarea întârziată a prețurilor energiei vor duce în sus inflația în 2025.

România va avea cele mai mari dobânzi din ECE

În timp ce băncile centrale din regiune ar putea să fi încheiat relaxarea politicilor monetare în 2024, sunt anticipate mai multe reduceri ale ratelor dobânzii în 2025 și 2026.

În Cehia, rata dobânzii de referință va scădea cu 100 de puncte de bază față de nivelul actual, în timp ce în Ungaria și România, pot fi reduceri de aproximativ 200 de puncte de bază. Perspectivele de dezinflație susțin relaxarea politicilor monetare în regiune în anul următor.

România, cel mai mare deficit bugetar din regiune

***