de la „Stabilă” la „Negativă”. Motivele și consecințele

Agenția Fitch a confirmat miercuri ratingul „BBB-”al României, dar a revizuit perspectiva acestuia de la „Stabilă” la „Negativă”, pe fondul incertitudinii politice care generează incertitudine fiscală, a deficitelor interne și externe ridicate, precum și a perspectivei privind datoria publică, estimată să depășească pragul de 60% din PIB impus de tratatele europene.

Treapta „BBB” este ultima treaptă recomandată investițiilor. O potențială retrogradare ar înseamna plasarea României în categoria ”junk”. Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. România are în acest an un necesar record de finanțare, de 250 de miliarde de lei, echivalentul a circa 14% din PIB.

Erodarea credibilității politicilor fiscale a fost un alt factor determinat al acestei decizii, precum și prognozele slabe de creștere economică pe termen mediu.

Menținerea ratingului „BBB-” a fost motivată de o serie de puncte forte, rezultate în principal de apartenența României la UE. România este peste media statelor „BBB” la indicatori precum PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și dezvoltarea umană, dar nu se poate bucura de un rating mai bun deoarece aceștia sunt „corectați” de dezechilibrele interne.

Principalii factori de risc pentru rating sunt, potrivit Fitch:

• negativ – creștere continuă a datoriei publice sau dezechilibre externe accentuate;
• pozitiv – consolidare fiscală susținută și reducerea vulnerabilităților externe.

Principalii factori care au determinat decizia: Incertitudinea politică și fiscală, deficitele bugetare mari și creșterea datoriei

• Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale

„Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și este probabil să afecteze semnificativ consolidarea fiscală”, se arată în comuniat.

Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza acuzațiilor de interferență externă/rusă. Mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care urma să se încheie pe 21 decembrie 2024, a fost extins până la alegerea unui nou președinte, notează agenția.

Alegerile parlamentare, desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au dus la un parlament mai fragmentat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă și anti-UE, reflectând polarizarea societății românești.

„Este probabil ca o nouă coaliție pro-europeană să fie formată până la sfârșitul anului 2024, dar reziliența acesteia rămâne incertă. Alegerile prezidențiale anticipate pentru martie 2025 vor menține incertitudinea politică ridicată, întârziind măsurile de consolidare fiscală”, susține agenția.

Fitch prognozează că deficitul guvernului general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, depășind prognoza din august (7,2%) și ținta anterioară a guvernului (5%).

„Această deteriorare fiscală reflectă creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările de pensii fără finanțare. Impactul complet al creșterii pensiilor din septembrie 2024 va amplifica presiunile fiscale în 2025”, se arată în comunicat.

• Creșterea datoriei publice

Deficitele primare mari și creșterea economică încetinită vor determina o creștere rapidă a datoriei publice, de la 49% din PIB în 2023 la 62% în 2026 și 70% în 2028.

O importanță medie în decizia agenției de rating de la revizui perspectiva de la „Stabilă” la „Negativă” au avut:

• Dezechilibre externe mari

Deficitul de cont curent este prognozat să se extindă la 8% din PIB în 2024, comparativ cu media de 1% a grupului „BBB”.

„Performanța slabă a exporturilor subliniază provocările de competitivitate externă ale economiei”, avertizează Fitch.

• Erodarea credibilității politicilor fiscale

„Credibilitatea ancorei fiscale a fost subminată de cheltuieli fără finanțare și abateri repetate de la obiectivele fiscale”, avertizează specialiștii.

• Creștere economică slabă

Economia a stagnat în 2024 (-0,3% în T3) și se preconizează o redresare modestă în 2025 și 2026 (1,4% și 2,2%).

Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de influxurile de capital asociate

Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de influxurile de capital asociate, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică, punctează agenția.

„Indicatorii privind PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și dezvoltarea umană sunt peste nivelurile mediane ale categoriilor „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele gemene mari și persistente (bugetar și de cont curent), de incertitudinile politice ridicate, rigiditățile bugetare înalte și o poziție netă de debitor extern destul de ridicată”, se arată în comunicat.

Agenția se așteaptă ca influxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, să accelereze și să sprijine creșterea, în special investițiile, începând din 2025.

„Dincolo de stimulul cererii directe, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, contribuind la reducerea decalajului față de nivelul mediu al UE. Aceste fonduri vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi un stimul contraciclic în contextul ajustărilor fiscale”, susțin specialiștii.

Nevoile mari de finanțare expun statul la schimbări ale sentimentului investitorilor

Deși România a beneficiat de condiții de piață în general favorabile și de o lichiditate amplă pe piețe în ultimii ani, nevoile mari de finanțare expun statul la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluțiilor politice, exemplificate de creșterea temporară a randamentelor interne cu 40-50 puncte de bază la sfârșitul lunii noiembrie.

În ciuda creșterii datoriei, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile statului este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât media de 7,5% a țărilor comparabile.

Sectorul bancar din România este bine capitalizat (cu un raport de capital total de 25% la sfârșitul trimestrului III din 2024), profitabil (rentabilitatea activelor anualizată pentru primele nouă luni din 2024 este de 1,9%) și lichid, fiind finanțat în principal din depozite locale.

În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Deși profitabilitatea probabil a atins un vârf în 2023, aceasta ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mai mari în următorii doi ani, deși taxa pe cifra de afaceri afectează mai semnificativ băncile mai mici.

Factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o retrogradare

Fiscal: Creșterea rapidă continuă a datoriei guvernamentale pe termen mediu, de exemplu, din cauza eșecului în implementarea unor măsuri care să susțină o consolidare fiscală credibilă și sustenabilă sau a unei creșteri economice slabe.

Macro/Extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe, lichidității sau stabilității macroeconomice, cauzate de deficitele gemene ridicate sau de șocuri politice interne.

Factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o îmbunătățire a ratingului:

Fiscal: O consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care să sprijine stabilizarea raportului datorie publică/PIB pe termen mediu.

Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, datorată unei îmbunătățiri structurale a poziției contului curent.

(Citește și: ”Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei – deficit bugetar plus rostogolirea datoriilor vechi”)

***