Alegeri în Taiwan – armata amenință tendințele de independență

Secţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Taiwan, pe care China le-a calificat drept o opţiune între război şi pace, s-au deschis sâmbătă. Scrutinul are loc în timp ce Beijingul sporeşte presiunea pentru a forța insula să-i accepte suveranitatea. Cu numai o zi înainte de deschidere secțiilor de vot, armata chineză a amenințat să ”zdrobească” orice efort în favoarea independenţei Taiwanului și acuză Partidul Democratic Progresist taiwanez (PDP, separatist) de faptul că împinge insula ”către condiţii periculoase de război”.

Beijingul şi-a sporit toată săptămâna presiunile diplomatice şi militare asupra insulei, acestea culminând cu avertismentul Armatei de la Beijing.

”Armata Populară de Eliberare a Chinei menţine o vigilenţă sporită în orice moment şi va lua toate măsurile necesare pentru a zdrobi ferm tentativele de «independenţă ale Taiwanului» indiferent ce formă vor lua”, ameninţă într-un comunicat un purtător de cuvânt al ministerului chinez, Zhang Xiaogang, citat de AFP, agenție prleuată de News.ro.

Scrutinul de sâmbătă este urmărit îndeaproape de căytre Beijing, Washington şi pieţe, în contextul în care Taiwanul – primul producător mondial de semiconductori – este un actor-cheie în economie.

Taiwanul, un teritoriu cu 23 de milioane de locuitori salutat ca un model de democraţie în Asia, se află la doar 180 de kilometri de coasta Chinei comuniste, care-l consideră una dintre provinciile sale care trebuie alipite restului ţării, cu forţa dacă este necesar.

Joi, cinci baloane chinezeşti au trecut linia mediană care desparte arhipelagul de China, potrivit ministerului taiwanez al Apărării, care a reperat de asemenea zece avioane şi nave de război.

Povestea de succes a Taiwanului

Taiwanul a fost o poveste de succes democratic de când au avut loc primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al deceniilor de luptă împotriva guvernării autoritare şi a legii marţiale.

Partidul Democrat Progresist (DPP) de guvernământ, care susţine identitatea separată a Taiwanului şi respinge pretenţiile teritoriale ale Chinei, speră să obţină un al treilea mandat la Preşedinţie cu candidatul său, actualul vicepreşedinte Lai Ching-te.

Adresându-se reporterilor din oraşul sudic Tainan înainte de a vota, Lai a încurajat oamenii să voteze.

„Fiecare vot contează, deoarece aceasta este democraţia din Taiwan, câştigată cu greu”, a declarat el.

Partidele în competiție:

Cele trei partide principale din Taiwan care participă la alegeri sunt Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la putere, Kuomintang (KMT) şi Partidul Popular din Taiwan (TPP), înfiinţat abia în 2019.

DPP deţine în prezent majoritatea în parlament, cu 63 de locuri. KMT are 38 de locuri, iar TPP are cinci.

DPP susţine identitatea separată a Taiwanului faţă de China şi respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului, afirmând că doar poporul taiwanez poate decide viitorul său.

KMT, care a condus în China înainte de a se refugia în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii în 1949, favorizează legături strânse cu China, dar neagă cu tărie că ar fi pro-Beijing. KMT susţine poziţia conform căreia Taiwanul şi China aparţin unei singure Chine, dar fiecare parte poate interpreta ce înseamnă acest lucru, o poziţie bine primită de Beijing.

TPP doreşte, de asemenea, să se reangajeze cu China.

Mai multe alte partide mici, precum Partidul pentru Construirea Statului Taiwan, pro-independenţă, şi Partidul Nou, în mod deschis pro-China, candidează, de asemenea, la alegerile parlamentare, dar este puţin probabil să obţină locuri.

Candidații prezidențiali:

Trei persoane candidează pentru funcţia de preşedinte: actualul vicepreşedinte Lai Ching-te – cunoscut pe scară largă şi sub numele său englezesc William – din partea DPP, primarul oraşului New Taipei, Hou Yu-ih, din partea KMT, şi fostul primar al oraşului Taipei, Ko Wen-je, din partea TPP.

Lai a condus aproape constant sondajele de opinie în perioada premergătoare votului. Nu s-a permis publicarea de noi sondaje de opinie începând cu data de 3 ianuarie, în conformitate cu legea electorală.

Noul preşedinte îşi va prelua funcţia la 20 mai. Mandatul prezidenţial este de patru ani, iar un preşedinte poate îndeplini cel mult două mandate consecutive.

Preşedintele taiwanez este comandantul suprem al armatei, numeşte premierul, care formează apoi un cabinet, şi promulgă legile.

Votul

Aproximativ 19,5 milioane de cetăţeni taiwanezi sunt eligibili pentru a vota, dintr-o populaţie de peste 23 de milioane de locuitori.

Alegătorii trebuie să aibă împlinită vârsta de 20 de ani.

Votul se exprimă personal, prin înscrierea unui semn în dreptul candidatului preferat pe o foaie de hârtie, la secţiile de votare desemnate, adesea şcoli.

Nu există vot prin corespondenţă, vot anticipat, vot prin procură sau vot electronic.

Buletinele de vot sunt numărate manual şi fiecare vot este afişat pentru a fi examinat public înainte de a fi numărat.

Prezența la vot:

La ultimele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din 2020, prezenţa la vot a fost de aproape 75%.

Taiwanul s-a aflat sub legea marţială până în 1987 şi a organizat primele alegeri prezidenţiale directe abia în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă pentru democraţie şi pentru a pune capăt regimului autoritar.

Viziuni diferite privind relația cu China

În 1949, guvernul învins al Republicii Chineze s-a refugiat în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong, care au fondat Republica Populară Chineză. Republica China rămâne denumirea oficială a Taiwanului.

În timp ce ambele partide majore afirmă că Taiwanul este deja o ţară suverană, ele au viziuni diferite asupra legăturilor cu China.

KMT susţine că atât Taipei, cât şi Beijingul aparţin unei singure Chine, dar fiecare poate interpreta ce înseamnă acest lucru în cadrul a ceea ce se numeşte „consensul din 1992”, o înţelegere tacită la care au ajuns guvernul de atunci al KMT şi China.

DPP respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului, afirmând că viitorul Taiwanului ar trebui să fie decis de poporul său.

În cazul în care DPP va câştiga alegerile prezidenţiale, va fi pentru prima dată când acelaşi partid va rămâne la putere pentru un al treilea mandat consecutiv de când a început votul prezidenţial direct în 1996. Modul în care China, unde preşedintele Xi Jinping desfăşoară o nouă epurare anticorupţie a armatei şi se confruntă cu probleme economice persistente, va reacţiona la rezultatul alegerilor va fi esenţial, csrie Reuters, preluată de News.ro.

Xi Jinping – discursul de Anul Nou: Taiwanul va fi cu siguranță reunit cu China

China „va fi cu siguranţă reunificată”, a declarat preşedintele Xi Jinping în discursul său de Anul Nou. Liderul de la Beijing i-a îndemnat pe „toți chinezii, de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan”, să „fie legați de un obiectiv comun și să împărtășească gloria reînnoirii națiunii chineze”.

În timpul întâlnirii sale cu preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, la jumătatea lunii noiembrie, Xi Jinping a spus deja că reunificarea Taiwanului este „inevitabilă”, amintește AFP, agenție preluată de Agerpres.

Puternică implicare chineză în campania electorală din Taiwan

Dacă campania electorală a început cu așteptările americane că Partidul Democrat Progresist (DPP), pro-independență, aflat la guvernare, ai cărui lideri sunt oaspeți frecventi și bineveniți la Washington, va defila spre victorie, etapele finale ale cursei prezidențiale și legislative arată ascensiunea constantă a celor sprijiniți de Beijing.

Conducerea Partidului Comunist, din ce în ce mai asertivă în afirmația că Taiwanul democratic face parte din China și dornică să vadă partidul de guvernământ din Taipei înlăturat, încearcă să influențeze alegerile prin campanii de dezinformare și afirmații ciudate postate pe rețelele de socializare.

Tactica pare să funcționeze. Ultimele sondaje pentru cursa prezidențială de pe portalul My Formosa îl creditează pe liderul DPP William Lai (foto) cu 35,2%, urmat la scurtă distanță de principalului său oponent din Kuomintang (apropiat Beijingului), Hou Yu-ih, cu 30,6 la sută.

Marți, cotidianul United Daily News, orientat spre Beijing, îi plasa pe ambii candidați la 31%.

****