Un sfert din tinerii europeni lucrează în timpul studiilor

Mai mult de un sfert (25,7%) din tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani erau angajați în timpul educației formale, iar 2,9% erau disponibili pentru angajare și își căutau în mod activ un loc de muncă, potrivit datelor agregate la nivelul anului 2023.
Tinerii români care munceau aveau o pondere de 2,3% în totalul celor studiau, aceasta fiind cea mai redusă medie națională la nivelul celor 27 de state membre, conform datelor Eurostat.

Țările de Jos (74,5%), Danemarca (52,6%) și Austria (46,2%) au înregistrat cele mai mari procente de tineri angajați în timpul educației formale, în timp România (2,3%), Slovacia (5,8%) și Ungaria (6,1%) au raportat cele mai scăzute procente dintre țările UE.

În cazul tinerilor, participarea la educația formală și, simultan, pe piața forței de muncă interacționează în moduri complexe, care pot merge dincolo de simpla tranziție de la școală la locul de muncă.

Odată cu scădere ponderii tinerilor în educația formală, se observă o creștere a celor care participă pe piața muncii, atât ca angajați, cât și ca șomeri.

Ritmul de ieșire din sistemul de învățământ diferă de cel al intrării pe piața muncii, întrucât unele persoane sunt în același timp în ambele sisteme, în timp ce altele ies din sistemul de învățământ și rămân în afara pieței forței de muncă.

Cele mai mari ponderi de tineri în educație formală care sunt disponibili pentru angajare și caută activ un loc de muncă în UE au fost înregistrate în statele nordice – Suedia (13,8%), Finlanda (8,3%) și Danemarca (6,9%). La celălalt capăt al scalei, Ungaria (0,4%), Cehia (0,8%) și Polonia (0,9%) au avut mai puțin de 1% dintre tinerii care își caută un loc de muncă.

Forme diverse ale prezenței pe piața muncii

Suprapunerile dintre educație și participarea la forța de muncă reflectă o gamă largă de situații. Pentru unii tineri, angajarea este subordonată educației și acesta este cazul elevilor care lucrează doar câteva ore pe săptămână, cum ar fi în weekend, al studenților care lucrează seara sau cu fracțiune de normă etc.

Alții sunt angajați și înscriși într-un program de educație formală în același timp și cu același scop.

De asemenea, educația poate fi subordonată angajării, întrucât unii tineri pot studia după programul de lucru pentru a se califica pentru o diplomă.

Există cazuri în care aceeași activitate este considerată atât educație, cât și angajare – de ex. ucenicii, stagii plătite (dacă fac parte dintr-un program de educație formală) sau faze specifice de formare profesională integrate în unele programe de studii din învățământul terțiar – și în conformitate cu definițiile UE , stagiarii plătiți sunt clasificați ca angajați, iar cei neplătiți nu sunt angajați.

România și Bulgaria, cele mai mici rate de lucrători cu normă parțială

Faptul că în România se înregistrează cea mai redusă medie a tinerilor înscriși într-o formă de învățământ care și muncesc nu se explică prin bogăția părinților și nici prin comoditatea tinerilor, ci prin oportunitățile limitate de joburi part-time.

Principalul motiv îl reprezintă supraimpozitarea contractelor cu normă parțială, adică raportarea contribuțiilor de pensii și sănătate la salariul minim, nu la valoarea salariului din contract, ceea ce a dus la oferta redusă de astfel de joburi.

Legea prevede exceptarea elevilor și a studenților cu vârsta până la 26 de ani de la această supraimpozitare, însă firmele evită acest tip de contracte.

Anul trecut, România se afla printre cele patru state UE – alături de Bulgaria, Croația și Slovacia – ce aveau medii naționale sub 4% la ponderea lucrătorilor cu fracțiune de normă. Procentul echivalează cu puțin peste un sfert din media UE, de 17,1% din persoanele angajate.

În mai multe țări UE, una din cinci persoane angajate lucra în 2023 cu fracțiune de normă, conform Eurostat – în Țările de Jos (38,7%), Austria (30,4%), Germania (28,5%), Belgia (22,9%) și Danemarca (22,0%).

În toate țările UE, cu excepția României, femeile erau mai numeroase în această categorie (27,9%) comparativ cu bărbații (7,7%).

(Citește și: O problemă europenă – șomajul tinerilor: aproape 3 milioane de persoane sub 25 de ani)

****