riscurile inflaționiaste sunt prea mari față de preocupările legate de creșterea economică
Banca Națională a României (BNR) va menține miercuri, în cadrul primei ședințe de politică monetară din 2025, dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda evoluției anemice a economiei locale, susțin experții care invocă persistența riscurilor inflaționiste.
”Deși preocupările legate de creșterea economică nu trebuie ignorate, considerăm că BNR va trebui să observe o diminuare a riscurilor de pe harta sa înainte de a continua ciclul prudent de relaxare monetară”, se arată într-o notă transmisă de economiștii ING investitorilor.
Având în vedere riscurile ridicate atât pentru inflație, cât și pentru activitatea economică, este probabil ca factorii de decizie să adopte o abordare de tip „așteaptă și vezi” până când va exista mai multă certitudine pe plan macroeconomic.
”Incertitudinile fiscale vor domina probabil dezbaterile din cadrul acestei ședințe a Consiliului. Acest lucru ar trebui să mențină Banca Națională a României într-un mod <
Inflația a accelerat din nou în noiembrie, ritmul anual de creștere al indicelui prețurilor de consum (IPC) fiind de 5,1%, după un avans lunar de 0,4%. Inflația CORE2 ajustată (inflația totală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul și alcoolul), urmărită îndeaproape de Banca Națională a României (BNR), a rămas constantă în noiembrie, la 5,6%.
Seceta, politica fiscală și cererea robustă a consumatorilor – printre factorii avuți în vedere
Analiștii punctează că „există mai mulți factori în joc, cei mai mulți cu impact inflaționist sau cu riscuri asociate, cărora considerăm că Banca le va acorda o atenție deosebită”.
Este vorba despre:
- seceta de anul trecut care continuă să își lase amprenta asupra inflației alimentare;
- o politică fiscală mai puțin stimulativă, dar încă incertă;
- creșterea accizelor la combustibili de la 1 ianuarie;
- prețurile în creștere ale petrolului;
- cererea robustă a consumatorilor.
În lunile ce urmează există de asemenea incertitudini importante privind plafonarea prețurilor la energie și/sau eliminarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază.
”Combaterea impactului inflaționist provenit din toți acești factori de cerere și ofertă va necesita probabil o perioadă prelungită de prudență din partea factorilor de decizie, mai ales atunci când acești factori acționează simultan sau la intervale scurte de timp”, susțin economiștii ING.
Specialiștii BCR mai adaugă pe lista riscurilor “vulnerabilitatea crescută a cursului valutar din cauza primelor de risc ridicate și a riscurilor legate de ratingul suveran”.
Avans de doar 0,7% a PIB-ului în 2024
Pe de altă parte, există și riscuri pentru creștere, care în mod normal ar trebui să atenueze multe dintre presiunile inflaționiste, avertizează ei.
”Rezultatul slab al PIB-ului estimat pentru anul trecut (0,7% conform estimărilor noastre), mult sub potențialul României, nu poate fi ignorat. Deși cererea internă slabă nu a fost una dintre cauze – mai degrabă performanța slabă a ofertei a împiedicat ca beneficiile unei activități puternice să fie valorificate pe plan intern – potențialul pentru alte performanțe economice slabe necesită, de asemenea, atenția factorilor de decizie”, se arată în nota citată.
Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că preocupările legate de inflație vor cântări mai greu decât cele privind creșterea economică, cel puțin pentru moment.
”Per ansamblu, ne așteptăm la reduceri de doar 50 puncte de bază ale ratei dobânzii în 2025, programate pentru a doua jumătate a anului, ceea ce va duce rata cheie la 6%. Credem că Banca va aștepta mai multă claritate cu privire la perspectivele inflației și fiscalității înainte de a continua ciclul său prudent de relaxare monetară”, conchid specialiștii.
(Citește și: ”Inflația a accelerat în noiembrie. Economiști: Efectele anului agricol slab vor continua să se resimtă la nivelul prețurilor alimentelor”)
***
