cea mai lungă stagnare din perioada postbelică: -0,2% în 2024, al doilea an conecutiv de scădere

Economia Germaniei s-a contract în 2024 pentru al doilea an consecutiv. PIB-ul a scăzut cu aproximativ 0,2%, reiese din datele semnal publicate miercuri de biroul federal de statistică. Este pentru prima dată de la începutul anilor 2000 când cea mai mare economie a Europei înregistrează doi ani consecutivi de contracție a activității economice, după ce în 2023 PIB-ul a scăzut cu 0,3%.
Specialiștii Institutului Ifo anticipează „o creștere abia perceptibilă de 0,4%” în 2025.

Germania este cel mai important partener comercial al României, precum și cel mai mare investitor străin în economia locală (17,1 mld. euro la sfârșitului lui 2023). În anul 2023, schimburile comerciale dintre România și Germania au atins un nivel record de 40,8 miliarde de euro, în creștere cu 6,3% față de anul precedent. La nivelul anului 2022, Germania a fost principalul partener comercial pentru aproximativ 17 state membre UE, potrivit Eurostat.

„Bolnavul Europei” stagnează de cinci ani

În 2024, produsul intern brut al Germaniei ajustat în funcție de prețuri a fost doar ușor mai mare decât în 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19.

„Acest lucru înseamnă că economia germană stagnează de cinci ani. Digitalizarea, decarbonizarea, demografia și deglobalizarea merg mână în mână cu schimbările structurale din economia germană, care au fost accelerate semnificativ de crizele din ultimii ani”, avertizează și specialiștii Institutului Ifo.

Datele preliminare publicate miercuri sugerează că țara nu dă încă semne de ieșire din stagnare, cu o ușoară scădere a PIB-ului atât în trimestrul al patrulea, cât și pe întreg anul 2024.

„Este pentru prima dată de la începutul anilor 2000 când economia germană înregistrează doi ani consecutivi de contracție. Și, da, începutul anilor 2000 a fost ultima perioadă când Germania a primit titlul deloc măgulitor de „bolnavul Europei”. Istoria nu se repetă, dar rimează”, scriu economiștii ING Bank.

Estimarea semnal a indicat că PIB-ul s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al patrulea față de trimestrul al treilea, după o creștere de 0,1% în T3.

„Analiza detaliată a datelor anuale a arătat o ușoară creștere a consumului gospodăriilor, în timp ce investițiile și exporturile au scăzut semnificativ în 2024. Pe partea de producție, activitățile din sectorul manufacturier și cel al construcțiilor au scăzut, în timp ce sectorul serviciilor a înregistrat o expansiune”, punctează analiștii capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.

Mediul externe și problemele de acum ale Germaniei – mult mai complexe decât cele din anii 2000

Privind imaginea de ansamblu, industria germană a devenit cel mai bun exemplu al problemelor cu care se confruntă cea mai mare economie a zonei euro în ultimii ani, punctează economiștii ING.

Germania este „blocată între obstacole ciclice și structurale și realizând, în cele din urmă, că vechiul model macroeconomic bazat pe energie ieftină și piețe mari de export ușor accesibile nu mai funcționează”, scriu ei.

Zece ani de subinvestiții, deteriorarea competitivității și transformarea Chinei dintr-o destinație de export într-un competitor industrial acerb și-au pus amprenta – și vor continua să o facă – asupra economiei germane, avertizează ei.

„Spre deosebire de începutul anilor 2000, când „boala” economică a Germaniei sau problema principală era șomajul ridicat și o piață a muncii rigidă, problemele actuale sunt mult mai diverse și, prin urmare, și mai dificil de rezolvat decât în urmă cu 20 de ani. Să nu uităm nici că mediul extern de la începutul anilor 2000 era mult mai favorabil pentru Germania, cu aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului și extinderea Uniunii Europene, spre deosebire de contextul actual, marcat de tensiuni geopolitice, un război în vecinătate și creșterea protecționismului”, se mai arată în raportul citat.

Industria germană, cu 10% sub nivelul pre-pandemie

Deocamdată, problemele Germaniei par concentrate în principal în industrie, în special în sectorul auto. La cinci ani de la debutul pandemiei de Covid-19, producția industrială germană rămâne cu aproximativ 10% sub nivelurile pre-pandemie.

Utilizarea capacității de producție în sectorul manufacturier este la niveluri scăzute, comparabile doar cu cele înregistrate în timpul crizei financiare și al lockdown-urilor din pandemie.

”Aceasta conturează o imagine destul de nefavorabilă a unei națiuni cunoscute pentru puterea sa industrială. Totuși, având în vedere importanța industriei pentru întreaga economie, efectele de propagare către alte sectoare – fie prin încredere, fie prin canale economice reale – sunt deja vizibile”, avertizează analiștii băncii olandeze.

„Comparativ cu alte țări, povara fiscală, birocrația și costurile energetice pentru companii sunt ridicate, reînnoirea infrastructurii digitale, energetice și de transport progresează mai lent, iar deficitul de muncitori calificați este mai pronunțat”, a comentat și Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze de la ifo.

Cea mai lungă perioadă de stagnare din istoria postbelică lasă Germania și mai mult în urma competitorilor săi

Dificultățile Germaniei sunt așteptate să continue și în 2025, avertizează și specialiștii capital Economics.

„Este adevărat că o ușoară redresare a veniturilor reale ale gospodăriilor și scăderea ratelor dobânzii ar putea stimula consumul și investițiile în construcții într-o oarecare măsură. Totuși, acest lucru va fi în mare parte contrabalansat de efectele negative ale prețurilor ridicate la energie, cererea slabă pentru bunurile industriale cheie ale Germaniei, cum ar fi automobilele și utilajele, precum și de demografia nefavorabilă”.

Compania de consultanță estimează un avans de 0,3% al PIB-ului în 2025.

Institutul ifo se așteaptă la o creștere „abia perceptibilă de 0,4 procente”.

„Germania trece prin de departe cea mai lungă perioadă de stagnare din istoria postbelică. De asemenea, rămâne semnificativ în urmă într-o comparație internațională”, avertizează Timo Wollmershäuser.

Schimbările structurale vor duce la apariția de noi tehnologii în sectorul manufacturier

Dacă nu se vor lua măsuri de contracarare, cercetătorii ifo se tem că marile companii manufacturiere vor continua să își relocheze producția și investițiile în străinătate. Creșterea productivității ar rămâne, de asemenea, slabă, deoarece valoarea adăugată și ocuparea forțată de muncă în industrii cu productivitate ridicată ar fi înlocuite de valoarea adăugată în sectoare de servicii cu creștere scăzută a productivității.

Totuși, dacă se va adopta rapid și fiabil o politică economică corectă, investițiile și munca în Germania ar deveni din nou mai atractive, făcând posibilă și obținerea unei creșteri de aproximativ un procent, susțin ei.

„Schimbările structurale nu ar face doar ca vechile tehnologii de producție să dispară, ci și ca noi tehnologii să fie create în sectorul manufacturier”.

(Citește și: ”Analiză – probleme pentru UE: Cel mai sărac stat american se pregătește să întreacă Germania la PIB per capita”)

***