bursele sunt pe revenire, dar triada petrol-dolar-dobânzi le-ar putea trage în jos

Piețele financiare traversează o perioadă cu volatilitate în creștere pe fondul creșterii dolarului, a dobânzilor suverane și a prețului petrolului, care ar putea produce o corecție mai îndelungată pe piețele bursiere globale în prima parte a anului.
Dolarul, dobânzile și petrolul au tot crescut în ultimele săptămâni, în anticiparea preluării mandatului de președinte de către Donald Trump, a cărui administrație populist-protecționistă este anticipată să aibă o abordare adversarială în raport atât cu aliații tradiționali cât și cu adversarii strategici.

Bursa americană și-a revenit luni și a închis în teritoriul pozitiv, după o scădere puternică în prima parte a ședinței de tranzacționare, iar indicii de referință de pe Wall Street par să fi demarat o mișcare de recuperare a pierderilor recente.

Condițiile financiare au început însă să se tensioneze, iar dobânda suverană pe 10 ani a Statelor Unite, referința globală pentru costul de finanțare, a crescut în ultimele 4 luni cu 120 de puncte de bază (1,2%), în ciuda reducerii dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), banca centrală americană, cu 100 de puncte de bază.

Europa ar beneficia de pe urma deprecierii monedei unice europene. Euro se îndreaptă spre paritate

Așteptarea este acum ca Fed să fi încheiat ciclul de scădere a dobânzilor, prematur, ceea ce va lăsa dobânzile de referință la dolar mult peste cele la euro, lira sterlină, yen sau alte monede suverane importante în arhitectura financiară și economică globală.

Asta trage în sus dolarul, care este susținut și de așteptarea ca administrația Trump să vină cu tarife vamale asupra aliaților și adversarilor și să tureze la maximum economia americană prin tăieri de taxe și stimuli fiscali.

Prețurile petrolului au crescut și ele cu 2% luni, la cele mai ridicate niveluri din ultimele 4 luni, ca urmare a sancțiunilor extinse aplicate de administrația Biden asupra petrolului rusesc. Sancțiunile vizează fluxul de petrol rusesc care continuă să meargă către China și India – o parte semnificativă din petrolul rusesc este revândut către alte țări, inclusiv din Europa, de cumpărători din India.

Cotațiile Brent și WTI (West Texas Intermediate) ale petrolului afișează un plus de 15% în ultima lună, iar avansul recent vine după crearea unei baze multianuale solide care acționează ca suport. De altfel, în lipsa unei recesiuni puternice, este improbabil ca cotația WTI să scadă sub 65 de dolari/baril.

Creșterea concomitentă a celor 3 (petrol, dolar, dobânzi), care au deja o tendință ascendentă multianuală, afectează în general rezultatele companiilor listate din SUA, cu o întârziere de câteva luni, reducând profiturile, inclusiv cele repatriate – 41% din profiturile companiilor listate din SUA provin de peste hotare.

Cea mai nocivă mișcare pentru activele de risc este însă creșterea dobânzilor, care tensionează condițiile financiare și perturbă fluxurile financiare, care devin negative pe o creștere majoră a costurilor de finanțare.

În plus, 2025 este anul unui val de refinanțări masive în America pentru creditele luate la dobânzile zero din pandemie de companii, persoane fizice și guvernul american, ceea ce ar trebui să retragă lichiditatea excedentară din piață. Totodată, bursa americană afișează avansuri anuale mari în ultimii doi ani, de peste 20%, ceea ce reduce din spațiul viitor de creștere (eng. – future expected returns), în lipsa unor evoluții extraordinare ale economiei americane.

Și la o asemenea evoluție extraordinară, o recrudescență a inflației ar putea crește volatilitatea din piețe, mai ales dacă banca centrală americană va fi forțată să reia majorările de dobândă, după scăderile din ultimele luni.

Fed pune pe pauză ciclul de relaxare a politicii monetare, în așteptarea lui Trump

În răspuns la câștigarea alegerilor de către Trump și mișcarea surpriză a dobânzilor suverane, Fed-ul a intuit la ultima ședință de politică monetară probabila încheiere prematură a ciclului de relaxare. Mai mult, din cauza creșterii costurilor de finanțare din economie, al semnalelor Fed și a alinierii piețelor bursiere în final de decembrie la evoluția dobânzilor, condițiile financiare au început să redevină ușor restrictive și să acționeze ca o mică frână asupra activității economice.

În plus, nu doar tarifele vamale dorite de Trump vor fi o problemă pentru Fed, din perspectiva controlului inflației, ci și presiunea pe deciziile de politică monetară. Trump dorește să ruleze economia la turație maximă, cu scăderi de taxe, deficite fiscale mari și dobânzi mici, pe care le-ar obține doar prin presiune politică asupra Fed.

(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)

***