Inflația ”a redus” datoria globală cu 30 de puncte procentuale din PIB

Avansul necontrolat al inflației din ultimii ani a dus la unul dintre cele mai mari declinuri ale îndatorării globale din istorie, notează Financial Times. Nominal însă datoria globală a atins valori îngrijorătoare.

Institutul pentru Finanțe Internaționale a publicat cel mai recent raport global privind datoria, care arată că raportată la PIB, aceasta a scăzut de la un vârf post-Covid de 357% în 2021 la 327% la sfârșitul trimestrului al treilea din 2024.

Aceasta reprezintă o reducere de 30 de puncte procentuale a raportului datorie globală/PIB în doar patru ani, ceea ce readuce nivelul îndatorării la nivelul din 2019.

Reducerea se datorează în principal faptului că PIB-ul nominal a crescut mult mai rapid — în mare parte datorită inflației — decât pot împrumuta guvernele, companiile și populația.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) avertizează totuși asupra creșterii nominale a datoriei, avans de natură să îngrijoreze. În termeni absoluți, datoria globală a crescut cu încă 12 trilioane de dolari în acest an, ducând totalul la un record de 322,9 trilioane de dolari la sfârșitul lunii septembrie.

Deși ritmul acumulării de datorii guvernamentale globale a fost mult mai lent între 2020 și 2024 decât în cei patru ani anteriori, deficitele bugetare mari ale guvernelor sugerează o accelerare rapidă a împrumuturilor în următorii patru ani. Nivelurile datoriei guvernamentale globale sunt proiectate să se apropie de 130 de trilioane de dolari până în 2028 — cu aproximativ 35% mai mult decât nivelul actual de aproximativ 95 de trilioane de dolari.

Mai mult, având în vedere subestimarea cronică a nevoilor reale de cheltuieli guvernamentale în statisticile oficiale privind datoria publică, nivelurile datoriei ar putea crește.

Dacă sunt luate în calcul și angajamentele climatice asumate de guverne, nivelurile datoriei guvernamentale globale ar putea ajunge la 170 de trilioane de dolari până în 2028, iar piețele emergente ar putea înregistra o creștere accentuată a datoriei externe.

”Totuși, ceea ce contează este mărimea poverii datoriei în raport cu dimensiunea economiei. Și, din acest punct de vedere, inflația a adus un mare avantaj (chiar dacă reversul medaliei este că a fost un coșmar pentru creditori)”, scrie Financial Times.

(Citește și: ”Dilema OPEC+: Să mărească producția și să piardă venituri sau să riște micșorarea cotei de piață. Necunoscuta Trump”)

***