Lista companiilor competitive cu capital autohton românesc

Specialiștii BNR au identificat 167 de companii cu capital autohton, din trei sectoare considerate strategice, firme care au demonstrat că au un nivel mai ridicat de competitivitate.

Cele trei sectoare strategice (alese pe baza unor recomandări anterioare ale CNSM) sunt: securitatea alimentară, securitatea energetică și schimbarea structurală a economiei către una cu valoare adăugată superioară. Specialiștii BNR punctează că aceeași metodologie poate fi aplicată pentru a identifica firme competitive și în alte sectoare ale economiei locale.

De menționat: lista a fost făcută la jumătatea anului 2023 în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) și ea a fost trimisă și la guvernul de atunci, pentru a lua în considerare atât criteriile care au stat la baza evaluării competitivității companiilor cu capital autohton, cât și baza de lucru la o strategie care să stimuleze dezvoltarea unor astfel de companii.

Mai jos, cele mai importante firme cu capital românesc din lista BR, cât și documentul integral, cu toate cele 167 de companii evidențiate:

Companii care pot contribui la asigurarea securității alimentare (le redăm cu titlu de exemplu pe primele 10, în funcție de cifra de afaceri din 2022; în listă figurează 51 de companii la această secțiune):

PROMAT COMIMPEX S.R.L. (C.A. 1,6 mld. lei)
AGRO CHIRNOGI SA (C.A. 1,6 mld. lei)
SC TRANSAVIA SA (C. A. 991,4 mil. lei)
S.C. UNICARM S.R.L. (C.A. 965,2 mil. lei)
ROMAQUA GROUP SA (C.A. 948,2 mil. lei)
AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. (C.A. 765,9 mil lei)
S.C. ELIT S.R.L. (C.A. 742,8 mil. lei)
S.C. ARDEALUL SA (C.A. 610,7 mil. lei)
S.C. BOROMIR IND S.R.L. (C.A. 514,2 mil. lei)
SIMULTAN S.R.L. (440,3 mil lei)

Companii care pot contribui la asigurarea securității energeticele (le redăm cu titlu de exemplu pe primele 5, în funcție de cifra de afaceri din 2022; în listă figurează 11 de companii la această secțiune):

SPEEH HIDROELECTRICA SA (C. A. 9,2 mld. lei)
SN NUCLEARELECTRICA SA (C.A. 6,3 mld. lei)
CNTEE TRANSELECTRICA SA (C. A. 5,9 mld. lei)
ELECTROCENTRALE BUCURESTI SA (C.A. 4,5 mld. lei)
CEZ VANZARE SA (2,9 mld. lei)

Companii care pot contribui la modificarea structurii economiei înspre una cu valoarea adăugată mai ridicată (le redăm cu titlu de exemplu pe primele 10, în funcție de cifra de afaceri din 2022; în listă figurează 38 de companii la această secțiune):

S.C. NITRAMONIA BC S.R.L. (C.A. 2,1 mld. lei)
AGRII ROMANIA S.R.L. (C.A. 1,3 mld. lei)
KOBER S.R.L. (C.A. 498,8 mil. lei)
S.C. ANTIBIOTICE SA (C.A. 483,7 mil. lei)
AEROSTAR SA (C.A. 466,9 mil. lei)
C.N.F.R. NAVROM S.A. (C.A. 429,9 mil. lei)
S.C. VANBET S.R.L. (C.A. 397,7 mil. lei)
RAAL SA (C.A. 389,2 mil. lei)
TEAM LOGISTIC SPECIALISTS S.R.L. (C.A. 381,1 mil. lei)
FORTECH S.R.L. (C.A. 320,4 mil. lei)

(Consultați AICI lista integrală a companiilor identificate în materialul de informare realizat de BNR)

Capitalul autohton produce doar 0,2% din VAB a sectoarelor high tech

Din punct de vedere al importanței în economie, firmele private cu capital autohton, deși sunt majoritare ca număr (93% din totalul companiilor din economie), contribuie cu 51% la generarea valorii adăugate brute (VAB). Firmele cu capital străin reprezintă 6% din totalul firmelor și generează 41% din VAB.

”În consecință, eficiența capitalului autohton (raportată prin indicatorul VAB/companie) este de 12,4 ori mai mică decât cea aferentă firmelor cu capital străin”, avertizează raportul.

În plus, firmele cu capital autohton sunt mai puțin prezente în sectoarele având un grad ridicat de tehnologie și cunoaștere, acționând cu precădere în sectoarele care generează o valoare adăugată mai redusă: low tech, medium-low tech sau less knowledge intensive services.

De exemplu, în cazul sectoarelor de tip high tech, firmele cu capital autohton produc 0,21% din VAB, iar în cadrul sectoarelor care presupun un nivel de cunoaștere mai ridicat – knowledge intensive services – firmele cu capital autohton generează 1,25% din VAB.

”Un astfel de sistem economic dependent în special de domenii care au un aport mai scăzut de valoare adăugată sau de inovare nu poate contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare față de economiile zonei euro”, susțin autorii studiului.

Criterii de identificare / evaluare a companiilor cu capital autohton care au un nivel ridicat de competitivitate

În acest context, Direcția Stabilitate financiară a întocmit o informare privind companiile cu capital autohton care acționează în sectoare strategice (identificate pe baza analizelor anterioare efectuate în grupurile de lucru CNSM) și care au demonstrat că au un nivel mai ridicat de competitivitate. Aceste companii pot avea inclusiv un rol important în creșterea sustenabilă a intermedierii financiare.

Pentru identificarea celor mai competitive companii cu capital autohton, au fost utilizate următoarele criterii:

1, capital majoritar autohton (privat sau stat), conform situațiilor raportate de ONRC.

2, Cifra de afaceri a fost mai mare de 100 milioane lei în ultimul exercițiu financiar.

3, Nu înregistrează credite neperformante la bănci.

4, Nu înregistrează capitaluri sub limita reglementată prin Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în toate din ultimele 5 exerciții financiare, iar activele nete (active totale din care se scad datoriile pe termen lung, datoriile pe termen scurt și venituri în avans) sunt pozitive în aceeași perioadă.

5, Rentabilitatea activelor (ROA, eng. return on assets), calculată ca raport între profitul net și valoarea activelor totale, a fost mai mare de 2 la sută în cel puțin 3 dintre ultimele 5 exerciții financiare.

6, Gradul de îndatorare (calculat ca datorii/capital, eng. debt-to-equity) a fost mai mic de 2,5 (250 la sută) în cel puțin 3 dintre ultimele 5 exerciții financiare.

7, Numărul de salariați a fost mai mare de 20 în ultimul exercițiu financiar.

Metodologia se bazează exclusiv pe indicatorii economici detaliați mai sus, fără a fi luate în considerare informații precum calitatea managementului, guvernanța corporativă sau alte aspecte de natură juridică sau socială.

Puncte de atenție din listă, pentru guvern(e)

În ceea ce privește alegerea celor trei sectoare, aceasta a avut la bază trei recomandări mai vechi la CNSM, privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importurile de energie și schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară.

În acest context, au fost selectate companii care:

(i) pot diminua vulnerabilitățile legate de securitatea alimentară (agricultură, pescuit și industria alimentară, cod CAEN 01, 03, 10-11).
(ii) pot diminua vulnerabilitățile legate de securitatea energetică (firme din energie, cod CAEN 35).
(iii) pot schimba structura economiei către una cu valoare adăugată mai mare:

firme din industrii medium-high și high tech (20, 21, 26, 27-30).

firme din domeniile knowledge-intensive services – KIS3 (50-51, 58-63, 64-66, 69-75, 78, 80, 84-93).

”Metodologia prezentată mai sus poate fi adaptată pentru a include și alte sectoare economice considerate a fi de importanță strategică la nivelul țării, pe baza analizelor realizate la nivelul autorităților”, mai punctează specialiștii.